Capra neagră, vânată pentru aur

De asemenea, din cele 160.622 de exemplare de căprior care putea fi ţinta vânătorilor, aceştia au recoltat 7.457. Pentru 150 au fost acordate medalii de aur.

Între speciile cu cel mai mare număr de exemplare care puteau fi vânate se regăsesc iepurele de câmp şi potârnichea, cu peste un milion de exemplare şi, respectiv, aproape 200.000 de unităţi. Lupii pot fi vânaţi doar cu aprobări speciale, astfel că numărul exemplarelor recoltate a fost de 162.

Suprafaţa tuturor terenurilor de vânătoare din România este de 21.878 de mii de hectare, adică 92% din suprafaţa fondului funciar, adică totalitatea terenurilor, inclusiv a celor acoperite de ape, de pe teritoriul ţării. Restul de 8% este reprezentat de parcurile naţionale şi zonele de protecţie integrală din parcurile naţionale. Aici, picior de vânător nu poate călca legal.

“Teritoriul alocat fondurilor de vănătoare nu înseamnă că totul este “la dispoziţia vănătorilor”, ci există cote stabilite de către Ministerul Agriculturii şi de Ministerul Mediului, privind numărul de exemplare care pot fi vânate. Cel mai important lucru este să se menţină această activitate în cadrul legal, adica să nu se vâneze în afara cotelor stabilite şi fără autorizaţiile necesare, să nu se vânaze/braconeze în zonele unde este interzisă vânătoarea sau specii a căror vânare e interzisă prin lege, aşa cum s-a întâmplat în acestă iarnă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi cum se întâmplă periodic cu specii de păsări protejate”, a declarat pentru evz.ro Luminiţa Tănăsie, manager de proiect, WWF Danube Carpathian Programme România.

În plus, modalitatea de evaluare a fondului cinegetic ar trebui să fie mai transparentă, potrivit reprezentantului WWF.

Trofeul valoros cu bani grei se obţine

Organizaţiile de vânătoare administrează aproape 70% din fondul cinegetic, iar Romsilva 28%. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţificǎ în domeniul cinegetic au în administrare sub 1% din fondul de vânătoare, în vreme ce instituţiile de învǎţǎmînt care au ca discipline de studiu vânatul şi vânǎtoarea beneficiază de o suprafaţă de 1,2% din acesta.

Potrivit INS, cea mai mare parte a fondului cinegetic se află în regiunea Nord-Est (15,3%), în regiunea Nord-Vest (14,8%), în regiunea Centru (14,5%), în regiunea Sud-Est (14,3%) şi în regiunea Sud-Muntenia (14,2%). În regiunea Vest se află 13,9% din fondul de vânătoare, în regiunea Sud-Vest-Oltenia 12,3% şi în regiunea Bucureşti-Ilfov 0,7%.

În 2008, Romsilva a încasat peste 12,5 milioane de lei de la vânători. Între aceştia, peste 3.500 au fost nemţi, austrieci, francezi şi italieni.

Vânătoarea este un un hobby pentru oamenii cu bani, în condiţiile în care doar tarifele pot ajunge la 9.000 de euro, în funcţie de greutatea şi specia trofeului. Din acest punct de vedere, din România au fost recoltate exemplare de capră neagră care deţin încă recorduri mondialem chiar şi după mai bine de 70 de ani.

Potrivit tarifelor publicate pe pagina de internet a Romsilva, vânătorii vor plăti pentru a împuşca exemplare de capră neagră între 1.100 de euro şi peste 2.800 de euro. Vânătorii de mistreţi plătesc între 250 de euro şi 750 de euro, iar cei care vor să aibă în palmares un urs scot din buzunar chiar şi 7.000 de euro.

CITIŢI ŞI:

Un fost angajat al lui Ţiriac, şef la Balc
La vânătoare, cu arme împrumutate
Domeniul de vânătoare al lui Ţiriac, scos la licitaţie
Ion Ţiriac nu mai „vânează” la Balc