Câştigătoarea Nobelului înfurie feţele bisericeşti

Scriitoarea în vârstă de 56 de ani a relatat, în cuvântarea ţinută la primirea premiului, un incident petrecut în 1989, când împreună cu soţul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner, au fost invitaţi să ia parte la un forum în cadrul Congresului Bisericii Evanghelice din Germania („Evangelischer Kirchentag”).

Cu puţin timp înainte de eveniment, celor doi li s-a anulat, însă, invitaţia. „Bizara motivaţie” a Bisericii Evanghelice a fost că cei doi sunt catolici, nu evanghelici.

Müller a făcut, în faţa auditorului din Frankfurt, şi dovada că această decizie a Bisericii Evanghelice Germane a fost luată la presiunea regimului de la Bucureşti.

Cine a colaborat mai mult cu comuniştii?

Müller a citat dintr-o înregistrare a unei convorbiri telefonice care a avut loc între conducerea Bisericii Evanghelice de la Sibiu şi cea a Bisericii Germane.

Autoarea a citit pasajul în care Biserica Evanghelică din România avertiza Biserica Evnaghelică din Germania „să nu se amestece în treburile interne ale României”, ameninţând cu consecinţe. Un asemenea amestec ar fi, potrivit lui Müller, invitaţia adresată ei şi lui Wagner la întrunirea amintită, caz în care colaborarea dintre cele două instituţii ar avea de suferit.

Vorbind despre rolul Bisericii, Müller a spus că este timpul să se pună şi problema atitudinii Bisericii Evanghelice în România comunistă, amintind că până acum se ştie doar că Biserica Ortodoxă a colaborat cu regimul comunist.

„Statul român era îngrijorat de reputaţia sa”

Reacţiile organizaţiilor evanghelice din Germania sunt pe măsura acuzaţiilor. „Noi nu putem spune deocamdată nimic, deoarece, nu cunoaştem sursa prezentată de autoare, dar o clarificare a situaţiei este în interesul nostru”, spune un oficial al Bisericii Evanghelice Germane, citat de publicaţia on-line „Netzzeitung”.

Purtătorul de cuvânt al Congresului Bisericii Evanghelice, Rüdiger Runge, se arată sceptic vizavi de afirmaţiile lui Müller, considerând reproşul scriitoarei drept „monstruos”, iar interpretarea lau reatei Nobel a evenimentelor de atunci, drept „improbabile”.
 
Din cercul organizatorilor Congresului „s-a auzit”, scrie „evangelisch.de”, că „nu a existat definitiv o anulare a invitaţiei celor doi”. De asemenea, scrie publicaţia on-line, „numele celor doi nu figurau nici în programul manifestării, care a fost publicat cu câteva luni mai înainte”.

„Este clar că au existat discuţii legate de cei care vor urca pe podium la congres, iar că statul român era îngrijorat de reputaţia sa, în cazul în care vor fi invitaţi să ia cuvântul şi disidenţi români. Ministerul de Externe german a intervenit pe lângă Congres, îngrijorat, de asemenea, de situaţia ne ortodocşilor din România”, continuă autorul articolului în „evanghelisch.de”.

Victima foloseşte metode securiste

Dovada prezentată de Herta Müller, acea convorbire telefonică, „a existat într-adevăr, doar că a avut loc între episcopul evanghelic din România, Albert Klein, şi epispocul de Schaumburg-Lippe, Joachim Heubach”, scrie publicaţia germană. „Discuţia putea crea impresia că Biserica Evanghelica Română ar avea obiecţii legate de invitarea scriitoarei catolice la Congres”.

Autorul textului, publicat de „evangelisch.de”, Bernd Buchner, întoarce reproşul lui Müller împotriva ei: „Picant este faptul că Müller a primit copia convorbirii telefonice de atunci de la cineva din rândurile Securităţii. Aşadar, ea îşi susţine acuzaţia folosindu-se de aceleaşi surse a căror victimă a fost ea însăşi cândva”.

După ce se disculpă, organizaţia evanghelică germană recunoaşte, însă, că ceea ce spune Müller legat de trecutul Bisericii Evanghelice din România este îndreptăţit şi că şi această instituţie trebuie să îşi reevalueze trecutul.