Pe ultima sută de metri înaintea anunţului oficial, Tomas Tranströmer a fost cotat cu prima şansă (4 la 1) de casa de pariuri Ladbrokes.com, asta deşi în teorie este imposibil de prezis cine va câştiga premiul Nobel pentru literatură, în condiţiile în care Academia Suedeză nuci măcar nu face publice numele candidaţilor.
Scriitorul român Mircea Cărtărescu a fost cotat de aceeaşi casă de pariuri cu o şansă de câştig de 40/1, mai mare decât cele ale lui Umberto Eco, Salman Rushdie sau Ian McEwan.
Delincvenţi şi poezie
Născut în 1931, Tomas Tranströmer este un poet şi traducător suedez, absolvent al Facultăţii de Psihologie la Universitatea Stockholm. A început să scrie la vârsta de 13 ani şi a debutat cu volumul "Şaptesprezece poezii" la vârsta de 23 de ani. În 1960, la patru ani după absolvirea facultăţii, a început să lucreze într-un centru de detenţie pentru minori. În paralel cu carierele sale de psiholog şi poet, a lucrat cu infirmi, puşcăriaşi şi dependenţi de droguri.
A publicat în total 10 volume de poezie până în 1990, când a suferit un atac cerebral, care i-a afectat capacitatea de a se exprima. După o pauză de şase ani, a revenit cu volumul "Sorgegondolen", care s-a vândut în 30.000 de exemplare în Suedia, un număr uriaş pentru o carte de poezii. În 2004 a publicat o colecţie de 45 de poeme haiku, un gen de poezie tradiţională japoneză cu formă fixă, alcătuită din 17 silabe repartizate în trei versuri. De altfel, majoritatea poeziilor lui Tranströmer sunt lapidare, axate pe concret şi pline de metafore subtile.
Între timp, Tomas Tranströmer şi-a îndreptat atenţia spre muzică. Pianist amator, suedezul obişnuieşte să cânte în fiecare zi la clape, folosindu-şi doar mâna stângă. De asemenea, îşi petrece dimineţile ascultând muzică clasică.
Proaspătul laureat al premiului Nobel locuieşte cu soţia sa, cu care are două fiice.
Românii n-au făcut coadă să-l întâlnească
Poemele sale au fost traduse în peste 50 de limbi, printre care şi româna. Poetul suedez a vizitat România în 2003, cu ocazia lansării volumului de poeme "Pagini din cartea nopţii", în traducerea lui Dan Shafran (editura Polirom). În 2005 i-a apărut în limba română un al doilea volum, "Taina cea mare", tot în traducerea lui Dan Shafran şi tot la editura Polirom.
"Tomas Tranströmer este considerat nu doar în Suedia, ci şi în Statele Unite ale Americii drept unul dintre cei mai mari poeţi în viaţă. Ar fi meritat să primească de mult premiul Nobel, iar singurul lucru care a împiedicat asta a fost reticienţa Academiei Suedeze de a acorda premiul unui poet suedez", a spus pentru EVZ Dan Shafran, traducătorul celor două volume şi director al Institutului Cultural Român (ICR) de la Stockholm.
"În 2003 am venit împreună în România, iar poeme de-ale sale au fost citite la Librăria Cărtureşti. Am vizitat Muzeul Enescu, Tranströmer fiind un mare meloman, şi am fost la Cetate la Mircea Dinescu. De altfel, legăturile sale cu România datează din anii ’70-’80, când l-a cunoscut pe Marin Sorescu", povesteşte Shafram.
La fel cum se întâmplă cu orice lectură publică de poezie, doar o mână de oameni s-au adunat atunci la Librăria Cărtureşti pentru a se întâlni cu scriitorul suedez, deşi încă de pe atunci criticii internaţionali îl cotau cu şanse ridicate de a deveni laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. În schimb, poetul a avut parte de o primire mai bună la Cetate. "Când a venit la Cetate, în 2003, era deja intrat în mitologia literaturii suedeze. În ciuda vârstei pe care o are, mi-a lăsat impresia unui om care vrea să se bucure de viaţă. Am degustat nişte vinuri şi ne-a cântat la pian. Stabilisem că urma să se întoarcă la Cetate pentru vreo două săptămâni, aşa de mult i-a plăcut", şi-a amintit pentru EVZ poetul Mircea Dinescu.
Tomas Tranströmer a fost oaspetele ICR Stockholm în luna aprilie a acestui an, la împlinirea vârstei de 80 de ani, ocazie cu care institutul a organizat un program despre opera poetului suedez şi despre legăturile literare ale acestuia cu România.
În opinia criticului literar Nicolae Manolescu, decizia membrilor Academiei Sue deze de a premia un conaţional de-al lor nu este controversată. "Au dreptul să dea Nobelul şi alor lor. Dacă Academia Română ar fi acordat premiile Nobel, cu siguranţă Mircea Cărtărescu ar fi fost câştigător", a spus criticul pentru EVZ.
"Tomas Tranströmer este considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi în viaţă".
DAN SHAFRAN, traducător
VERSURI
Două poezii de Tomas Tranströmer
CĂLĂTORIE NOCTURNĂ
Sub noi colcăie viaţa. Trec trenuri. Hotelul Astoria trepidează. Un pahar cu apă pe marginea patului, flacără strălucind în tunel. A visat că e prizonier în Svalbard. Cu un trosnet de tunete pământul se învârteşte. Ochi scăpărători traversează gheţurile. Frumuseţea miracolelor era aievea.
PAGINĂ DIN CARTEA NOPŢII
Într-o noapte de mai am păşit pe ţărm în lumina rece a lunii acolo unde iarba şi florile sunt cenuşii şi mirosurile verzi. Am lunecat în sus spre colină în noaptea fără culoare pe când pietrele albe trimiteau semnale lunii. O fărâmă de timp în spaţiu lungă de câteva minute şi lată de cincizeci şi opt de ani. Şi în spatele meu dincolo de apa plumburie celălalt ţărm şi cei ce-l stăpâneau. Oameni cu viitor în loc de chip. (traducere Dan Shafran)




Spune-ţi părerea!
E normal sa fie ignorat de natia romaleza pentru ca asculta manele si se uita la telenovele! Generatia Kaakaaa traieste in zilele astea in plaiurile mioritice! Poporul Roman a murit citeva decenii!
As face o recomandare d-lui Dan Shafran in calitatea sa de director al Institutului Cultural Roman din Stockholm, sa promoveze si sa sprijine valorile culturale din Romania si nu numai cele din Suedia. Cred ca aceasta este menirea domniei sale in acel post. Ma intreb cat de fericit ar fi fost dumnealui si implicit noi toti, daca premiul Nobel pentru literatura, era castigat de un roman!
Imi place ideea \"experimentului\" propus de poetul din Romania.
Neacademician in RO, Mircea Cartarescu ramâne in carti pentru Nobel si merita sprijinit nu numai prin ICR, ci cu intreaga putere interna si externa a Statului. Nu vom mai avea curând o asemenea sansa. Frumos ar fi acum ca cititorii sa felicite pe Mircea Cartarescu, pe Andrei Plesu, Petru Clej si ce alti români au intrat in bursa pariurilor de la Londra.
Sa fii in prognoze Nobel deasupra lui Thomas Pynchon , adica sa epitomizezi postmodernismul, e mai mult decât ar fi visat orice romancier!
As propune pentru d-l Dan Shafran un experiment sau mai bine zis, o inversare de roluri. Sa traduca in limba suedeza opera unui poet roman, care nu se bucura de prea multa recunoastere din cauza unor motive strict materiale, lumina tiparului fiind prea scumpa! A propos de Marin Sorescu, ochiul critic al maestrului a trecut admirativ peste poeziile de inceput, semnand, o prefata sensibila si poate unica!
\"O pata de culoare doreste sa aduca Lucian Ciuchita in poezia celei mai tinere promotii. Ambitia sa este ajutata de daruri reale tinand de intensitatea trairii, dezinvoltura cu care abordeaza unele teme, terestre si extraterestre...Manuscrisul pe care mi l-a prezentat spre consultare:\"Oameni si Tarmuri\" poseda destule virtuti pentru a vedea lumina tiparului...Ii doresc tanarului poet mult noroc si victorie in lupta cu sine.\" mai 1995 MARIN SORESCU
Cateva versuri ale poetului Lucian Ciuchita :
Ironia sortii
Mi-am scos destinul de sub carapace
Si l-am trimis sa-mi caute un Rost in Viata.
Cand a revenit, mi-a prezentat mai multe variante
Dar, n-am stiut sa aleg.
Puteam sa fiu: Om, Rege sau Vesnic Cautator,
Ironia Sortii..
Am fost ales sa merg cu toate Trei.
ETENITATE
Ma simt ca un intrus printre semeni
Precum o stea in Univers.
Am o pofta nebuna sa alerg prin jaratec
Poate se mai incalzesc sufletele.
Ma trezesc inconjurat de muzica destinului
Pe care o fredonez cu bucurie ca-mi poarta pasii
Sarmana fiinta,neglijata viata..
Mai bine ramaneam doar infinit!
CONSTATARE
Am scris cand nu trebuia sa scriu
Si ce am scris a ramas in mine..
Am dres cuvintele sa ma inteleaga si orbii
Iar cand am recitit, am inteles ca sunt doar om..
Spargeti tacerea in mii de cioburi
Care la randul lor vor diviza neintelegerile.
Cine a pomenit zbor fara plutire
Si apa fara gust?
MINUTUL VIETII
Astazi, m-am trezit cu un soare aprins deasupra mea,
M-am bucurat sperand ca maine, acelasi soare
Va apune cu un Minut mai tarziu decat azi.
Maine daca m-as trezi la apus,
Nu stiu daca astrul va rasari ieri,
Cu un Minut mai devreme...
UNDE AU FOST INGROPATE CELELALTE COMENTARI MAI PUTzOILR ???
\"Laureatul premiului Nobel pentru literatură a vizitat România în 2003, însă doar o mână de oameni s-au adunat pentru a-l întâlni.\"
Sa inteleg ca poetul suedez Tomas Tranströmer laureatul PREMIULUI NOBEL pentru literatura pe anul 2011 a fost ignorat de ignorantul popor roman la vizita sa in romania din anul 2003 ???
DE CE TE MIRI !!! FACEM PARIU CA MARELE SCRIITOR ROMAN PRETENDENT LA PREMIUL NOBEL PENTRU LITERARURA MIRCEA CARTARESCU NU A CITIT NICI MACAR O PAGINA DIN OPERA SCRIITOAREI HERTA MULLER SCRIITOARE DE LIMBA GERMANA NASCUTA SI FORMATA IN UNIVERSITATILE DIN ROMANIA LAUREATA A PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURA !!!!!
Dar Muller a citit vreo pagina din Cartarescu?
Mircea Cartarescu se consoleaza cu PREMIUL \" BERCEA MONDIALU \". Decernarea se face la sediul Palatului Cotroceni in prezenta lui Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Volodea Tismaneanu H.R. Patapievici, mircea Mihaes, Andreea Pora , Lupea si Ioan Cristoiu . Premiul v-a fi stropit cu vin, sarmale si mici. canta orchestra Gutza
Despre drepturile de autor, din care mori de foame in Romania, UE (cu exceptia catorva ministri–Vosganian, Marko Bela, Radu Vasile– si a altor scriitori-jurnalisti fosti comunisti–se stiu exemplele), mai ales dupa ce au fost impozitate cu 80 % (CAS 31 %, CASS 11 %, cota unica 16 %, TVA 24 % etc.) de Basescu et CO2, in 2010: Exista un obicei frumos, acela ca patronii si ministrii din strainatate sa-si doneze averile, uneori in totalitate, inca din timpul vietii ( vezi Bill Gates, Nobel, Pulitzer, Carlos Slim etc.) in scopuri umanitare sau pentru incurajarea culturii, stiintei etc. Poate ca asa vor face vreodata si ’sensibilii’ patroni romani, carora li se adeseaza acest APEL CATRE LICHELELE (VESNIC NESATULE) DE PATRONI, MINISTRI SI PARLAMENTARI Daca exista printre ei, desi ma cam indoiesc, vreunul mai putin cainos la suflet si mai iubitor de cultura, cineva in genul lui Mecena sau, mai pe intelesul tuturor, al lui ‘Brancoveanu Constantin / Boier vechi si domn crestin’ (ca sa nu-i mai pomenim pe inaintasii care construiau scoli, spitale, biserici pe cheltuiala lor, ofereau premii, donatii si burse artistice, dar nu pe linie de ’partid’ etc), l-as ruga sa-i doneze o masina ceva mai spalata colegului meu de breasla, scriitor roman, prezent cu vreo 150 de carti (lucrari proprii si traduceri) in Biblioteca Nationala, Biblioteca Academieisi Library of Congress, dar care, dupa 20 de ani de activitate editoriala nu are bani sa-si cumpere una noua (si tanara). O avea macar bani de benzina ? Cine stie ?Puteti raspunde afirmativ la solicitarea mea la o.goga2011@yahoo.com . Si nu uitati frumoasele versuri din zona Ardealului : ‘Muntii nostri aur poarta, Noi cersim din poarta-n poarta.’( ce reflecta soarta cutremuratoare a culturii romane, prezentata prin vorbele marelui Ion Creanga : ’ Sarac ca anul acesta, ca anul trecut si ca de cand sunt, n-am fost niciodata’si prin faptul ca I.L. Caragiale–singurul ‘baiat destept’ al literaturii– a reusit sa emigreze in Germania ca sa scape de mizeria in care s-au stins luceferii Eminescu, Porumbescu, Luchian etc.)…