Castrarea chimică, soluţia radicală împotriva violatorilor

În România, societatea civilă nu a reuşit să-i convingă, anul acesta, pe parlamentarii din Comisiile Juridice de necesitatea introducerii pedepsei cu „castrarea chimică” în noul Cod Penal. Asta deşi un sondaj comandat de Transparency International România şi realizat de IMAS a arătat că peste 50% dintre români şi-ar fi dorit o astfel de pedeapsă în Codul Penal. În schimb, legea va deveni mai blândă cu incestuoşii şi pedofilii.

FRANŢA

Sarkozy, susţinut de specialişti

Noul proiect de lege este în realitate, potrivit France Presse, o actualizare a unui demers similar din noiembrie 2008, uitat în sertarele Ministerului Justiţiei.

„Este profund anormal să permitem unor persoane bolnave să părăsească închisoarea fără a le impune reguli foarte stricte, în primul rând un tratament medical”, a subliniat Sarkozy în interviul pentru „Le Figaro”.

Preşedintele anunţase proiectul de lege încă de la începutul lunii, când i-a primit la Palatul Elysee pe membrii familiei lui Marie-Christine Hodeau, o femeie asasinată luna trecută în regiunea pariziană de către un bărbat deja condamnat pentru viol şi care fusese eliberat condiţionat.

Propunerea legislativă, care va fi prezentată parlamentului de ministrul justiţiei, Michelle Alliot- Marie, va amenda, dacă va fi aprobată, o lege în vigoare din de cembrie 2005 care prevede diminuarea pedepsei unui condamnat pentru delicte sexuale dacă acesta acceptă castrarea chimică. De data aceasta, deţinutul va opta pentru tratamentul medicamentos pentru a nu rămâne după gratii chiar şi după ispăşirea pedepsei.

Sondaj favorabil

Potrivit unui sondaj realizat de „Le Figaro” în zilele care au urmat crimei din suburbia pariziană, peste 83 la sută dintre cei 27.737 de cititori care au votat s-au exprimat în favoarea adoptării unei astfel de legi, doar 16,7% respingând demersul autorităţilor franceze. O mare parte dintre specialiştii francezi angrenaţi în debaterea publică susţin, de asemenea, proiectul de lege.

Ei au explicat că promiscuitatea şi condiţiile de detenţie, indiferent de durata pedepsei, nu fac decât să îi degradeze şi mai mult pe infractori. Riscul este cu atât mai mare cu cât impulsurile sexuale necontrolabile trebuie tratate.

Specialiştii au mai subliniat că, deşi este uneori aproape imposibil ca primul delict sexual să fie oprit, societatea are responsabilitatea de a-l împiedica pe al doilea. Pe de altă parte, susţin vocile majoritare, castrarea chimică este un proces reversibil, care constă în administrarea unei injecţii la un interval care depinde de dozajul substanţei.

ROMÂNIA, UN CAZ SPECIAL

O pedeapsă dorită de cetăţeni, dar respinsă de politicieni

Andreea Vădan

În primăvara acestui an, societatea civilă a propus specialiştilor care lucrau la noul Cod Penal şi la cel de Procedură Penală introducerea pedepsei cu „castrarea chimică” pentru violatori şi pedofili, după modelul statelor europene care o aplică deja.

În sprijinul propunerii lor, reprezentanţii societăţilor civile au adus rezultatele unui sondaj de opinie, realizat de IMAS, la cererea Transparency International România (TI), care arăta că 53% dintre români ar fi de acord ca, în noua legislaţie penală, să fie introdusă castrarea chimică. Propunerea nu a fost însă luată în seamă de parlamentarii din Comisiile juridice, aşa că există slabe şanse ca ea să fie aplicată vreodată şi în România.

„Studiul pe care noi l-am efectuat atunci nu a fost băgat în seamă, întrucât cetăţeanul nu e bun decât să contribuie cu taxe şi impozite la bugetul de stat. Noi am încercat să demonstrăm că acele coduri au fost făcute superficial şi că asemenea prevederi ale legii, precum castrarea medicală, pot fi o soluţie, o pedeapsă alternativă pentru violatori, aşa cum se întâmplă în ţări precum Cehia sau Polonia”, a declarat, pentru EVZ, Victor Alistar, directorul TI.

„Iniţiativa nu a fost dusă la capăt, din cauza încăpăţânării emitenţilor iniţiali ai textelor de lege, care nu au dorit să aplece urechea către toate categoriile sociale”, a explicat Alistar.

Noul Cod Penal, mai blând cu violatorii

Noul Cod Penal românesc reduce pedeapsa maximă care poate fi aplicată incestuoşilor şi pedofililor, de la 18 la doar 12 ani de închisoare. Mai blândă este legea şi în cazul în care victima unui viol moare sau îşi pune capăt zilelor, în urma agresiunii. Astfel, dacă acum violatorii riscă, în aceste cazuri, de la 15 la 25 de ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, ei vor putea primi doar pedepse cuprinse între 7 şi 18 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi.

DIFERENŢE

Măsură brevetată de americani şi preluată de europeni

Primul caz de castrare chimică a fost înregistrat în 1944, în SUA. Mai bine de jumătate de secol mai târziu, în 1996, California a devenit primul stat american care a introdus castrarea chimică drept pe deapsă pentru infracţiunile de natură sexuală.

Tratamentul este obligatoriu pentru recidivişti şi pentru cei eliberaţi condiţionat, dar un judecător poate dispune administrarea injecţiilor cu Depo-Provera şi unui condamnat a cărui primă victimă are sub 13 ani.

În Iowa şi Florida, o persoană care a comis un delict sexual grav riscă o astfel de pedeapsă indiferent dacă are sau nu antecedente.

În Europa, dezbaterea despre aplicarea obligatorie a tratamentului cu antiandrogenice pedofililor şi violatorilor a fost redeschisă recent de decizia Camerei inferioare a parlamentului polonez de a valida un proiect de lege în acest sens. Propunerea vizează persoanele care îşi violează rude apropiate sau copii cu vârsta sub 15 ani.

În prezent, un delincvent sexual poate opta pentru castrarea chimică pentru a-şi diminua libidoul. Iniţiativa legislativă trebuie să treacă şi prin Senat, înainte de a fi semnată de preşedintele ţării.

Între chimic şi chirurgical

Cehia a stârnit, în urmă cu doi ani, îngrijorarea Comisiei pentru Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei după ce a legiferat castrarea chirurgicală, pe lângă cea chimică.

Deşi prima variantă li se aplică doar infractorilor sexuali a căror victimă a decedat şi numai cu acceptul lor, comitetul a pus la îndoială modul în care autorităţile cehe obţin consimţământul delincventului, în condiţiile în care singura alternativă pe care o are acesta este internarea pe viaţă într-un centru psihiatric.

Din 2000, când legea a intrat în vigoare, până în aprilie 2008, în Cehia au fost castraţi chirurgical 94 de in fractori, niciunul dintre aceştia nemaicomiţând delicte sexuale, conform autorităţilor de la Praga. Potrivit RFI, alţi 300 de infractori au fost castraţi chimic în acest răstimp. Suedia şi Danemarca sunt alte două state europene în care castrarea chimică este prevăzută de legislaţie.

AVERTISMENT

Injecţiile riscă să sporească agresivitatea delincvenţilor

Castrarea chimică implică tratamentul cu antiandrogenice, precum ciproteron sau Depo-Provera, care, administrate bărbaţilor, inhibă hormonii care stimulează indirect producerea testosteronului. Unii experţi avertizează însă că injecţiile cu Depo-Provera, utilizate în special în Statele Unite, unde castrarea chimică a fost aplicată în cel puţin nouă state, sunt ineficiente şi nu vor preveni recidiva.

Mai mult, castrarea chimică ar putea chiar spori pornirile violente ale „pacientului” şi, implicit, şansele ca o nouă agresiune să se producă. De asemenea, dacă tratamentul este întrerupt sau nu este administrat periodic, nivelul testosteronului revine la cel de dinainte de administrarea injecţiilor şi astfel „pacientul” nu este vindecat.

În plus, susţin contestatarii castrării chimice, alte efecte adverse ale injecţiilor cu antiandrogenice sunt depresia şi oboseala. Un test efectuat în Statele Unite timp de 12 luni în 1981, pe 48 de bărbaţi, nu a dus totuşi la descoperirea de efecte secundare grave. Dimpotrivă, 40 dintre subiecţi au recunoscut că, în timpul tratamentului, au avut instinctele sexuale reduse la minimum.

Lituanianul Drasius Kedys, în vârstă de 37 de ani, a devenit erou naţional după ce i-a împuşcat pe judecătorul şi politicianul care i-au molestat fetiţa de patru ani.