Cât de departe e PSD de stânga europeană

„Din punct de vedere al raportării la ce se întâmplă în Occident, diferenţa dintre Victor Ponta şi Ion Iliescu este evidentă”, crede Cristian Ghinea, comentator şi director al ONG-ului Centrul Român de Politici Europene.

Un moment ratat

Stânga românească e diferită de cea europeană pentru că şi societăţile sunt diferite din punct de vedere mental. „Noi nu am avut revoluţiile din anii ’60, care au adus trecerea de la valorile materiale la cele postmateriale, emanciparea sexuală, care au pus în discuţie drepturile mino rităţilor şi au marcat spargerea familiei tradiţionale. În România, toate acestea au ajuns după Revoluţie, într-o altă formă”, spune Ghinea.

„Electoratul PSD a fost şi este în mare parte format din publicul rural, cu puţină educaţie”, adaugă comentatorul.

De ce Ion Iliescu nu locuieşte la Londra

O diferenţă între PSD şi colegii din Occident te izbeşte atunci când sunt analizate drepturile minorităţilor sexuale. Parteneriatul civil între persoanele de acelaşi sex a fost introdus în Marea Britanie de guvernul laburist al premierului Tony Blair, în decembrie 2005.

Tot în 2005, parlamentul spaniol, dominat de socialiştii premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero, a mers doi paşi mai departe, aprobând căsătoria între persoanele de acelaşi sex şi dreptul la adopţie. Sfidând opoziţia Bisericii Catolice, socialiştii lui Zapatero au făcut din Spania un bastion al liberalismului în Europa.

În exact acelaşi an, opinia lui Ion Iliescu cu privire la drepturile homosexualilor era aceasta: „Nu intri într-o gaură care are altă funcţie: să elimine dejecţiile umane”.

„În Marea Britanie sau în altă ţară din vestul Europei, declaraţiile lui Iliescu ar fi stârnit un uriaş scandal, iar partidul ar fi fost nevoit să reacţioneze, la presiunea presei şi a opiniei publice”, crede Ghinea.

MODEL

Mic ghid de social-democraţie europeană

Jose Luis Rodriguez Zapatero se află la mijlocul celui de-al doilea mandat în Spania, iar munca guvernului său s-a concentrat pe chestiunile sociale. Drepturile femeilor s-au aflat în centrul atenţiei guvernului socialist spaniol, care a înăsprit pedepsele prevăzute în legea împotriva violenţei domestice.

Arma împotriva discriminării de gen a fost discriminarea pozitivă. Socialiştii au introdus legea egalităţii de gen, care prevede cote minime de femei în boardurile marilor companii şi pe listele electorale ale partidelor politice din localităţile de dimensiuni mari.

Exemplul a fost oferit chiar de guvernul Zapatero II, învestit în 2008 - jumătate dintre membrii săi sunt femei. Carme Chacón era însărcinată în momentul în care a primit şefia Ministerului Apărării.

În război cu Biserica

Reformele lui Zapatero, de la drepturile minorităţilor sexuale până la relaxarea legilor privind divorţul şi avortul, au declanşat un război cu Biserica Catolică, aflată, în mod istoric, într-o tabără diferită. Eliminarea obligativităţii orelor de religie în şcoli a înrăutăţit relaţiile dintre socialişti şi cler.

Legea Dependenţei

Eliminarea excluziunii sociale s-a numărat printre obiectivele guvernului socialist spaniol. În 2007 a intrat în vigoare Legea Dependenţei, menită să ofere asistenţă socială persoanelor defavorizate din Spania.

Legea îi vizează pe cetăţenii ce nu se pot întreţine singuri - persoane cu dizabilităţi, persoane în vârstă - şi le oferă ajutor, de la asistenţă medicală până la susţinere financiară. Legea nu îşi propune numai să ofere dreptul la o viaţă decentă tuturor cetăţenilor, dar să şi creeze noi locuri de muncă, pentru asistenţii sociali.

Laburiştii: împotriva sărăciei şi a inegalităţii

După 10 ani de guvernare laburistă, fostul premier britanic Tony Blair se putea lăuda că a menţinut dinamismul economic în Regat, reuşind în acelaşi timp să atingă măcar o parte din ţintele propuse în 1997 - cele privind eliminarea sărăciei, a inegalităţii şi a excluziunii sociale.

Blair a introdus salariul minim, a reuşit să reducă şomajul, a acordat beneficii sociale pentru persoanele cu venituri mici a redus cu 1,5 milioane numărul copiilor care trăiau în sărăcie şi a îmbunătăţit nivelul de trai al pensionarilor.

New Labour, New Deals

Noul Partid Laburist, reformat, cunoscut ca „New Labour”, a introdus mai multe programe ce se adresau în special zonele defavorizate din Regat. Unul dintre acestea este programul „SureStart”, care asigură asistenţă socială familiilor cu copii, începând chiar din perioada sarcinii. Programul oferă educaţie preşcolară pentru copii, creşă şi consiliere parentală.

Guvernul laburist a încercat totodată să asigure integrarea în câmpul muncii a unui număr cât mai mare de persoane, categorii vizate fiind tinerii, şomeri de peste 6 luni, adulţi de peste 25 de ani, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă de peste 50 de ani. Programele croite pentru aceste categorii, aşanumitele „New Deals”, oferă consiliere, training, reconversie profesională şi sprijin financiar.

Îmbunătăţirea educaţiei a fost un scop declarat al lui Blair. El a mărit bugetul alocat educaţiei, a introdus taxe pentru învăţământul superior (cu scutiri importante pentru studenţii săraci), a încercat să adapteze şcoala la cerinţele pieţei. Acum există mii de şcoli specializate, vocaţionale, unele sponsorizate şi coordonate de companii private.

POLITICĂ

Vicepreşedintele PSD Adrian Severin consideră că stânga românească este, în primul rând, preocupată de accesul la resurse, chiar dacă în acest scop sacrifică valorile

Florin Ciornei

„Stânga europeană este ideologizată în timp ce stânga românească este politizată”, descrie, din interior, Adrian Severin, vicepreşedinte al PSD, dar şi al socialiştilor din Parlamentul European, principala diferenţă dintre social-democraţii autohtoni şi cei occidentali.

El spune că „stânga europeană pune valorile înaintea luptei pentru putere”, în timp ce „stânga românească este, în primul rând, preocupată de voturi, adică de accesul la resurse, chiar dacă în acest scop sacrifică valorile”.

„În mod concret, în PSD, eu sunt la preţ în funcţie de numărul de voturi pe care le aduc, pe când în restul Europei lumea mă evaluează în funcţie de ideile pe care le furnizez. Evident, şi ideile trebuie să aducă voturi şi chiar aduc. La noi, cele care contează sunt voturile aduse prin organizare şi, eventual, prin propaganda, numită pudibond comunicare, iar nu cele aduse prin forţa şi autenticitatea ideologiei”, susţine Severin.

El remarcă, totodată, dimensiunea „autohtonistă şi confesionalistă, mai elitistă şi mai conservatoare” pe care stânga românească o manifestă, spre deosebire de cea europeană - „internaţionalistă şi laică, integraţionistă şi modernistă”.

„Când zic conservatoare mă gândesc că se bazează pe categoriile sociale conservatoare, cum ar fi populaţia rurală, şi exaltă dimensiunea administrativ-represivă a statului”, explică Severin.

Un partid naţional

Liderul social-democrat con sideră că „pentru PSD este urgent să se reideologizeze şi să se renaţionalizeze”. Aceasta nu presupune doar elaborarea unor documente, ci mai ales asumarea lor politică.

„Platforma ideologică trebuie transpusă în programe politice şi, totodată, asigurată conformitatea între aceste platforme şi programe, pe de-o parte, şi acţiunile concrete, pe de alta. Ideile centrale care trebuie să stea la baza oricărei politici a PSD sunt solidaritatea, responsabilitatea şi includerea”, explică Severin.

El spune că e nevoie ca, prin noul Statut al PSD, Comisia pentru arbitraj şi echitate să aibă atribuţia de a veghea asupra conformităţii dintre valorile asumate de partid şi acţiunea sa politică concretă.

„Dincolo de construcţia unei doctrine a capitalismului social, opusă neo-liberalismului şi neoconservatorismului care au dominat gândirea politică a ultimilor ani, PSD va trebui să devină şi un adevărat partid european, ceea ce în prezent este doar la nivel declarativ”, precizează el.

Severin consideră că, pentru a-şi consolida identitatea ideologică, PSD trebuie „să redevină un partid naţional, reechilibrând raporturile de putere între instanţele sale centrale coagulante şi organizaţiile locale cu tendinţele lor centrifuge”.

„Descentralizarea şi devoluţia în planul partidului ca şi al statului nu înseamnă fragmentare şi anarhie neo-feudală. Avem nevoie de un PSD naţional, care să poată dezvolta o strategie coerentă europeană. Când peste jumătate din legile României se adoptă de către UE şi supravieţuirea bugetară a României depinde tot de UE, nu se poate concepe nimic coerent şi eficient doar prin acomodarea agendelor emanate de centrele de putere locală, multe funcţionând în sistem oligarhic. Pornind de aici, PSD ar trebui să procedeze atât la o reformă a Statutului său, cât şi la o reformă a Constituţiei”, mai spune Severin.

PROIECTELE LUI VICTOR PONTA

„Nu vom face diferenţa între salariaţii de la stat şi cei de la privat”

Florin Ciornei

Impozitarea diferenţiată, păstrarea şi crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea agriculturii sunt câteva dintre proiectele de viitor asumate de reprezentanţii stângii româneşti.

Preşedintele PSD Victor Ponta spune că social-democraţii vor avea o politică orientată spre salariaţi.

„Nu vom face diferenţa între salariaţii de la stat sau de la privat. Singura deosebire va fi între salariaţi şi cei care au venituri din alte surse”, afirmă Ponta. Principala măsură promovată de PSD va avea în vedere păstrarea şi crearea de locuri de muncă.

„Orice stimul economic în acest sens este de dorit”, spune preşedintele PSD, pronunţându- se pentru reducerea CAS, astfel încât să se descurajeze munca la negru.

Ponta spune că social-democraţii vor promova şi ideea impozitării diferenţiate pe categorii de venituri, dar şi pe cuantumul de avere.

„De asemenea, ne vom opune total majorării TVA-ului, taxă care îi afectează pe toţi, şi pe cei bogaţi, şi pe cei săraci”, declară liderul PSD.

Totodată, în viziunea sa, statul ar trebui să aibă nu doar un rol de reglemetare, ci „să fie un actor pe piaţa economică”.

La rândul său, vicepreşedintele PSD Robert Negoiţă consideră că stânga trebuie să promoveze măsuri privind dezvoltarea agriculturii care ar avea drept consecinţă generarea de noi locuri de muncă, dar şi o ieftinire a produselor alimentare.

„Evident, creşterea pensiilor e necesară, dar fără dezvoltarea agriculturii nu putem avea produse mai ieftine pe care şi pensionarii să şi le poată permite”, a comentat Negoiţă.

Concurenţă pe stânga

Crearea de locuri de muncă bine plătite este un proiect şi pentru fondatorii noului partid de stânga al lui Gabriel Oprea. Dintre aceştia, ex-PSD-istul Marian Sârbu, fost ministru al muncii, se pronunţă pentru „reducerea sarcinii fiscale pe forţa de muncă, în paralel cu o creştere substanţială a salariului minim pe economie”.

Acestea ar fi condiţii necesare pentru crearea de locuri de muncă bine plătite şi ar veni în completarea celor luate de guvernările de stânga anterioare în sprijinul salariaţilor.

„În 2003 am elaborat şi aprobat Codul Muncii. Atunci a fost introdus contractul individual de muncă pe durată nedeterminată, măsura de protejare a an gajaţilor în faţa unor eventuale abu zuri ale patronilor. Tot în cea perioadă au fost iniţiate măsuri pentru combaterea marginalizării sociale, legea venitului minim garantat, dar şi programul «cornul şi laptele», prin care s-a diminuat abandonul scolar”, a explicat el.

Împotriva căsătoriilor gay

Reprezentanţii stângii sunt destul de rezervaţi în privinţa subiectelor sensibile care însă sunt manifeste la „fraţii” lor occidentali.

Dacă despre biserică se mulţumesc să remarce rolul important pe care îl are în societate, când vine vorba despre drepturile minorităţilor sexuale tonul este mai tranşant. „Eu nu cred că ar trebui să aibă dreptul la căsătorie sau să înfieze copii. Cine poate decide soarta unui copil crescut într-o familie de homosexuali?”, spune vicele PSD Robert Negoiţă.