Cât de vinovaţi sunt părinţii copiilor obezi?

Din păcate, numărul copiilor care suferă de obezitate este în creştere. Boala aduce dupa ea altele, cele mai frecvente fiind diabetul de Tip 2, hipertensiunea arterială, nivelul crescut al colesterolului, stări de sufocare în timpul somnului, problemele ortopedice şi pubertatea timpurie.

”Copiii sunt vulnerabili. Dacă li se pune multă mâncare în farfurie şi li se spune că trebuie să  mănânce până la ultima bucăţică, aşa vor face. Fiind mici, ei nu au discernământ, iar cei care au putere de decizie în acest sens sunt părinţii. Alimentaţia necontrolotată şi lipsa de mişcare îi vor duce, cu siguranţă, la obezitate”, spune Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Acesta este de părere că grija părinţilor pentru sănătatea copiilor şi, implicit, pentru menţinerea unei mase corporale corespunzătoare a acestora trebuie să înceapă încă din perioada intrauterină. “Viitoarele mame trebuie să aibă mare grijă ce mănâncă  pe toată durata sarcinii”, recomandă medicul. De asemenea, adaugă acesta, dacă în primele şase luni de la naştere se constată o creştere rapidă în greutate, trebuie consultat imediat un doctor, întrucât există riscul de obezitate.

Obezitatea, combătută cu legi dure

Daca în România s-au luat, până acum, măsuri de prevenţie mai mult la nivel informativ, în Marea Britanie, unde numărul copiilor supraponderali este alarmant de mare, se militează ca părinţii copiilor obezi să fie pedepsiţi prin lege, pentru abuz. La o primă vedere, măsura este drastică vizând, în ultimă fază, decăderea din drepturile părinteşti.

Deşi amploarea fenomenului este din ce în ce mai mare, ghiozdanele celor mici sunt, în multe cazuri, adevărate bombe nutriţionale – băuturi dulci, acidulate, cornuri cu ciocolată, snacks-uri – în cazul copiilor proveniţi din familii „înstărite”. Cei mai sărăcuţi recurg încă la „tradiţionala pâine cu parizer”.

În apărarea lor

Părinţii, însă, se apără şi spun că este injust ca întreaga vină să fie aruncată asupra lor. Mulţi invocă şi mediul extrafamilial şi mai ales pe cel şcolar, unde copiii nu sunt supravegheaţi suficient. Legislaţia din România a interzis ca în interiorul instituţiilor de învăţământ, dar şi în preajma lor să fie comercializate produse „nesănătoase” – sucuri dulci, băuturi carbogazoase, alimente de tip fast food şi dulciuri. Cu toate acestea, micile magazine aflate la cîţiva paşi de şcoli continuă să aibă pe tejghea gogoşi pline de ulei prăjit şi bine tăvălite în zahăr, plăcinte şi sandwich-uri. Amenzi s-au dat, sporadic, dar fenomenul este departe de a fi încheiat.

Părinţii motivează pacheţelul „făcut” în grabă cu produse cumpărate în drum spre şcoală de la magazinul din colţ, prin lipsa de timp.

Acesta subliniază şi rolul de model pe care îl au părinţii pentru copiii lor şi, în primul rând, să nu cadă pradă rugăminţilor micuţilor fascinaţi de ambalajele lucioase din rafturi.

PACHEŢELUL NOCIV vs. SĂNĂTOS

Produse nerecomandate

• Mezeluri (cel puţin până la vârsta de 12 ani)

• Brânză topită sau telemea

• Produse de patiserie

• Fast food

• Margarină sau produse cu margarină

• Carne panne sau prăjită în ulei

• Iaurt cu fructe sau arome

Produse recomandate

• Carnea de pui slabă pe gratar

• Ouă ecologice

• Iaurt natural

• Pâine integrală

• Unt (în cantităţi mici)

• Fructe proaspete

• Magiun tradiţional( fără zahăr)

ALARMANT

• un sfert dintre români sunt obezi

• jumătate dintre români sunt supraponderali

• 1% se tratează

• până în 2016, vor fi 1,12 miliarde de obezi în întreaga lume