Cataramă: „Îmi pare rău că m-am certat cu Patriciu”

Pe ce s-au dus cele două milioane de dolari pe care aţi spus că i-aţi investit în PNL?
Nu ştiu, sunt foarte mulţi ani de atunci. A fost în perioada grea pentru PNL, în ’93-’96. Am făcut-o cu mare plăcere atunci şi nu regret. Vreau să cred că, dacă nu eram eu, PNL nu mai exista astăzi.

Păstraţi legătura cu cineva din partid?
Nu în mod deosebit.

Prietenii strânse aţi avut?
Am încercat să leg noţiunea de prietenie de politică, însă mi-a dăunat foarte mult. Dinu Patriciu, eu, Tăriceanu, Boroianu, Cojocaru, Chiliman şi Gelu Nedea am făcut aripa tânără, o speranţă a politicii de atunci. Eu am considerat atunci că prietenia este extrem de importantă. În 1992, Patriciu l-a îndepărtat pe Chiliman, iar eu m-am revolat, pentru că nu se face aşa ceva unui prieten. Patriciu mi-a zis că e un om de categoria a doua şi i-am zis că indiferent de ce fel e, nu poţi să elimini un prieten. Eu am făcut una din cele mai mari greşeli din politică certându-mă cu Dinu Patriciu în ’92. Dacă nu mă certam cu el, şi recunosc că e vina mea, cred că astăzi PNL-ul conducea dreapta românească. Conflictul a dus la divizarea mişcării liberale şi când am putut să lucrăm din nou împreună era deja prea târziu. S-a demonstrat că Andrei Chiliman, în momentul în care s-a dat semnul de schimbare în PNL, a fost primul care m-a atacat. Eu am mers pe prietenie şi, din când în când, mai vreau să cred că există.

„Tăriceanu mi-a propus să candidez anul trecut”

Cum vedeţi tot ce se întâmplă astăzi în politică?
Nu mai ştiu ce se întâmplă. Nu mai sunt interesat. Sunt unul din cetăţenii care alocă în fiecare săptămână câte 30 de secunde ştirilor politice.

V-aţi gândit vreodată să reveniţi în prima linie?
Eu sunt în continuare membru al Partidului Liberal, dar singura mea activitate este să plătesc cotizaţia o dată pe an. Asta e toată activitatea mea politică. Tăriceanu mi-a propus anul trecut să candidez pentru parlamentare, dar am refuzat. Nu sunt interesat să obţin funcţii publice, cum de câţiva ani îmi impun să nu trec pragul niciunei instituţii de stat. N-am mai intrat în niciuna de câţiva ani. Am evitat pe cât posibil.

Aţi declarat că Traian Băsescu v-a înlăturat din viaţa politică, pentru că aţi fi dăunat imaginii alianţei după anchetarea dosarului SAFI.
Nu sunt o persoană care o să-l voteze pe Băsescu, nici fanul lui nu sunt. Dar trebuie să recunosc un lucru: sunt foarte surpins că în România lucrurile nu sunt privite cu obiectivitate. Eu am spus că visul meu a fost să fac dreapta românească. Ăsta este motivul pentru care atât Constantinescu, cât şi Băsescu m-au scos din fruntea PNL-ului. Am aproape certitudinea că dacă eu conduceam PNL-ul, liberalii erau dreapta românească. Băsescu a reuşit un lucru pe care nu l-au reuşit liberalii: să consolideze dreapta. Eu, ca liberal, nu pot să nu admir lucrul acesta. Traian Băsescu este, privit la rece, cel mai performant om politic din ultimii 20 de ani prin faptul că a reuşit să facă dintr-un partid sub 10% cel mai puternic partid de dreapta. Dacă  Băsescu ar fi fost în locul lui Tăriceanu, niciodată n-ar fi pus un candidat de la PD la preşidinţia României. Băsescu a făcut multe greşeli, dar în momentul în acre a trebuit să ia decizii, le-a luat pe cele bune şi a avut rezultate.

Ce greşeli îi condamnaţi?
Nu condamn. Eu sunt foarte mulţumit că a condamnat comunismul şi a deschis dosarele Securităţii, ceea ce Parlamentul n-a reuşit 20 de ani. A făcut şi foarte multe lucruri rele pentru care va plăti, iar istoria îl va sancţiona. E bine că avem un echilibru. Eu, ca cetăţean al României, m-am cam săturat de guverne de coaliţie. Guvernele de coaliţie din România au fost o catastrofă în perioada 96-2000, şi după 2004. Eu vreau ca ţara să fie condusă de către un singur partid, să facă o politică. eu nu sunt mândru că sunt român. Nu pot fi mândru de o ţară care construieşte 10 kilometri de autostradă cu de 10 ori mai mulţi bani şi de cinci ori mai mult timp.

Veţi merge la vot în toamnă?
Probabil că nu, pentru că nu mă interesează.

DESPRE MAŞINI

„Am fost primul român care a avut un Mercedes S Classe”

Cum v-a afectat criza?
Afacerile în acest an au avut o scădere de 15% şi până la sfârşitul anului se vor duce la minus 25%.

Vedeţi vreo soluţie a redresării economiei?
Sunt alţii care trebuie să găsească soluţii, nu trebuie să-mi bat eu capul. Şi dacă aş găci una, nu m-ar asculta nimeni.

Aveţi încredere în cele găsite de guvern până acum?
În structurile politice sunt foarte mulţi oameni de afaceri sau oameni care depind de afaceri. Legislaţia europeană nu mai permite avantaje doar pentru anumite firme. Aşa că stau liniştit.

Ce măsuri anticriză aţi luat?
Am concediat personal, am restructurat, am făcut tot ce trebuie făcut.

Aveţi un salon impresionant de autoturisme. Ce maşină aţi condus prima dată?
Prima maşină a fost o Dacie, la mâna a dous şi credeţi-mă că atunci când am luat maşina aceea am fost aşa de fericit că niciodată nu m-am mai bucurat la fel când mi-am luat altă maşină. Aveam 25 de ani.

Prima maşină de import?
A fost un Mercedes S Classe, în 1990. Am fost primul român care a avut un Mercedes S Classe.

„Bărbaţii se prostesc la bătrâneţe”

Cum a fost prima plimbare cu Ferrari-ul prin Bucureşti?
E o maşină sport, mai puţin confortabilă decât Maybach-ul, dar mult mai agresivă. Îmi place s-o condus din când în când. Ştiţi, bărbaţii se prostesc la bătrâneţe. Deşi un Ferrari trebuie condus de un tânăr până în 25 de ani, bărbaţii de la o anumită vârstă încep să tâmpească. Una dintre tâmpeniile mele a fost să-mi cumpăr Ferrari.

Aţi vrut să deveniţi şi patron de club de fotbal, când Copos a scos Rapidul la vânzare. Aţi negociat cu el?
N-am vrut niciodată. Este un domeniu care nu mă preocupă şi ştiu că s-a speculat ideea asta. Nu sunt interesat de fotbal, n-am fost. Nu mă interesează să investesc în fotbal. Am avut o tentativă în 90, dar m-am lecuit?

Ce tentativă?
Probabil prin 92 sau 93, fiind prieten cu Gino Iorgulescu, tot a venit la mine să-mi spună de Sportul Studenţesc. Am discutat şi am semnat un prim contract de sponsorizare, apoi am început să iau contact cu lumea asta, a fotbalului,  şi mi-am dat seama că eu n-am ce căuta. Eu aveam în cap că afacerile se fac pe bază de contract, transefrurile prin virament bancar, nu există plăţi în cash decât când cumperi o ciocolată, o îngheţată, o masă la restaurant. Am văzut despre ce e vorba. Sportul Studenţesc juca la Sfântul Gheorghe barajul de a rămâne în divizia A cu Corvinul Hunedoara. Am fost insultaţi, ameninţaţi fizic. Femeile au reuşit să fugă şi stăteau la hotel, în mijlocul holului.

Când aţi intrat ultima oară pe stadion?
După anul 2000 n-am mai fost pe stadion, dar îmi place să privesc un meci de fotbal la televizor. În schimb, nu-mi plac comenatriile dinainte şi de după meci. Mi se par lipsite de interes pentru mine.

„Banii investiţi în presă mi se par aruncaţi”

Cum a ajuns o instituţie de stat, Opera Română, să apeleze la împrumuturi de la dvs?
Eu sunt mare amator al muzicii clasice. Am lojă atât la Ateneul Român, cât şi la Opera Română. Mă duc aproape săptămânal şi-mi face mare plăcere. În plus, cu Opera Română facem în fiecare an un concert extraordinar în preajma Crăciunului, în care eu plătesc artiştii care vin să cânte. S-a legat o colaborare. Avem o relaţie cordială şi la un moment dat Opera a fost în pană de lichidităţi şi directorul m-a rugat să-l ajut cu nişte bani până când intră viramentul de la buget. I-am dat un împrumut fără dobândă, fără garanţii, în lei, mi-a dat lei înapoi. Mi s-a părut un ajutor pe care l-am dat unei instituţii la care eu ţin. Că de aici a ieşit un scandal aşa de mare mi se pare în nota generală a României. De asta nu progresează ţara şi de asta se întâmplă atâtea nenorociri.

Aţi mai vrea să investiţi în presa românească?
Am avut cotodianul „Ora”, am avut „Viitorul românesc”, publicaţie pe care am subvenţioant-o până în anul 2000. Dar mi se par bani aruncaţi.

De ce?
Eu nu pot conduce un ziar ca director sau redactor-şef. Trebuie să numesc o echipă care îşi face politica redacţională. A-i spune ce să scrie mi se pare un nonsens, iar a-ţi face un ziar ca să-ţi protejezi interesele este altul. Pentru că nimeni care ştie că e ziarul tău nu ţine cont de ce ai scris tu acolo. Trebuie să dai în schimb o mulţime de bani. De ce să-i dai? Doar ca să-ţi scrii în cartea de vizită că ai un ziar?
Dar aşa cum e, presa are totuşi un rol esenţial în echilibrul vieţii din România, pentru că toate lumea, în momentul în care ştie că a făcut o porcărie, se teme de ce zice presa.

E bine sau rău să te temi de ziarişti?
Dacă de Dumnezeu nu te temi, trebuie să te temi de cineva. Toate nenorocirile care s-au întâmplat au fost aduse în dezbaterea publică. Ar fi destul de rău fără presă. Apar la iveală nişte lucuri şi chiar dacă nu apar, lumea se teme să facă un lucru rău ca să nu apară în presă.

ÎN FAMILIE

Jumătate de an de concediu, la munte şi la mare

Unde mergeţi în vacanţe?
Jumătate dintr-un an mi-l petrec în concediu. Am mers cam în toate locurile frumoase din lume. Acum dacă ar trebui să merg undeva, n-aş mai şti unde să mă duc. Vacanţele le facem unde există beach resort şi teren de golf, obligatoriu, sau la schi. Şi ca să nu mai călătorim, am achiziţionat două locuinţe, una în Dubai şi una în Saint Moritz şi ne facem vacanţele acolo.

Ce fac copiii dumneavoastră?
Ştefan are opt ani şi e la Şcoala Americană de aici. Una dintre fete e la Montreal, în Canada, iar cealaltă, Adela Elisabeta este studentă la Londra.

Cum mai merg afacerile cu mobilă?
Am o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro pe an, din care 10 milioane profit. N-am fost afectaţi de concurenţă, pentru că IKEA a încetat să mai producă în România, iar Mobexpert se adresează categoriei lux, pentru oamenii care au, într-adevăr, bani. ELVILA are, în principal, clienţi care n-au bani de pus deoparte şi caută produse cu preţuri medii spre mici.