Catedra riscă să devină locul refuzaţilor

Elevii au venit să vadă dacă începe şcoala

"Am venit la deschidere. Ştiu că e grevă doar pe cinci (n.r. octombrie), în rest cred că facem ore", spune o elevă de clasa a X-a de la acest liceu din nordul Capitalei.

"Se intră la ore. Avem profesori care vor să renunţe la sindicat, pentru că nu au fost sprijiniţi. Păi, nu vedeţi că, în loc să ni se mărească, salariile au scăzut?", spune V.L, directoarea de la "Edmond Nicolau".

În vârstă de 54 de ani, doamna predă matematică de 32 de ani, ultimii 27 fiind petrecuţi chiar la acest liceu din Capitală. Salariul de bază al profesoarei este de 1.900 de lei, la care se adaugă sporurile, cel mai însemnat în cazul dânsei fiind cel de funcţie de conducere. O întreb cât contează banii pentru ea şi dacă se gândeşte la grevă. "Nu vreau să fiu spărgătoare de grevă, dar ţin să spun că mulţi dintre noi ţin cont şi de pasiune, nu numai de recompense. Indiferent cum, noi suntem pregătiţi să deschidem anul", spune directoarea.

Pericol pentru sistemul de învăţământ

În condiţiile în care un profesor debutant nu primeşte mai mult de 1.000 de lei lunar, iar măririle de 50% promise în noiembrie anul trecut s-au "dizolvat" între timp, nu poţi să nu ai dubii asupra viitorului sistemului de învăţâmânt din România.

Dubii are şi profesoara de la "Nicolau", care spune că situaţia pune în pericol calitatea personalului didactic: "Salariile fiind mici, vin şi unii care nu găsesc de lucru în altă parte. Iar aceştia sunt mai mulţi decât cei care vin din pasiune. Sunt destui cu talent înăscut de a lucra cu copiii, care nu ajung la catedră din cauza salarizării scăzute".

Cât munceşte un profesor

Duminică, la un festival din Valea Doftanei, Traian Băsescu i-a răspuns unei femei care se plângea de salariile profesorilor. Preşedintele României a spus că, raportat la orele de lucru, leafa dascălilor este mulţumitoare.

V.L. nu poate fi de acord cu această declaraţie, de vreme ce orele de curs trebuie dublate de pregătirea lor. "Într-adevăr, avem 5-6 ore de curs pe zi. Dar, pentru fiecare, este necesară măcar o jumătate oră pentru pregătirea materialul didactic, pentru corectare de teste, programă şi altele", spune profesoara de matematică.  

Reparaţiile merg greoi

Colegiul, ca multe alte şcoli din România, are nevoie de reparaţii. Pereţii exteriori, pe care elevii se rezeamă leneş, sunt destul de scorojiţi, existând pericolul ca tencuială să se desprindă. La "Nicolau", banii pentru reparaţii trebuie să vină de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), dar mecanismul este greoi. Anul trecut s-a făcut proiectul, anul acesta se licitează şi abia spre sfârşitul lui 2010 vor începe lucrările de renovare şi consolidare. Pentru acest an, la acest colegiu tehnic s-a igienizat şi zugrăvit din fonduri proprii.

La şcolile unde renovarea cade în grija primăriilor, mecanismul ar trebui să meargă mai lesne. Dar lucrările întârzie deseori, uneori mult peste 15 septembrie, iar multe dintre şcoli nici măcar nu au parte de fonduri. În faţa gripei porcine, Ministerul Sănătăţii a impus norma logică a săpunului în toaletele şcolare, dar unele unităţi de învăţământ de la sate nu au nici măcar apă curentă, ca să nu mai vorbim de avize de funcţionare.

CITIŢI ŞI:

Metehnele învăţământului românesc

Prima zi de şcoală, în şantier

Andronescu a început anul şcolar cu regrete

Profesorii boicotează deschiderea anului şcolar

DEZBATERE EVZ: Directorul apolitic şi elevul critic, schimbările corecte pentru Educaţie?