Ce prevede noua lege a pensiilor

Autor: Simona Diaconu

Ministerul Muncii a postat pe pagina proprie de internet proiectul de Lege privind sistemul public de pensii. Potrivit documentului, 3% din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi alocat pentru constituirea unui fond de rezervă.

Cumulat, acesta nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv şi nu poate fi folosit în primii trei ani de la începerea constituirii acestuia. Sumele necheltuite în timpul unui exerciţiu bugetar pot fi reportate pentru anul următor. Din acestea pot fi acoperite deficitele curente ale bugetului de pensii. În cazul în care fondul de rezervă nu va acoperi sumele necesare pentru plata pensiilor, diferenţa va fi completată de la bugetul de stat.


“Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se precizează în proiectul de Lege privind sistemul public de pensii.

Pensionar după 35 de ani de muncă

Atât femeile, cât şi bărbaţii pot ieşi la pensie la vârsta de 65 de ani, cu condiţia să fi contribuit cel puţin 15 ani la bugetul de asigurări sociale şi pensii. Stagiul complet de cotizare a fost stabilit la 35 de ani.

Persoanele care au lucrat în condiţii speciale de muncă pot ieşi mai repede la pensie. De exemplu, în cazul unui asigurat care a muncit în condiţii speciale timp de 6 ani, vârsta standar de pensionare se reduce cu un an.


Contribuţia la pensiile private, îngheţată

Cuantumul contribuţiilor la sistemul de pensii private obligatorii nu a fost modificat, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Drept urmare, anul acesta, o cotă de 2,5% din salariul brut va fi direcţionată către fondurile de pensii private, în contextul în care această cotă trebuia să se plaseze la 3% din salariul brut.

Anual, contribuţia va fi majorată, astfel încât va ajunge la 6% din salariul brut în următorii ani.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt:

  • 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate de angajatori;
  • 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 25,8% datorate de angajatori;
  • 41,3% pentru condiţii speciale şi alte condiţii de muncă, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 30,8% datorate de angajator.


Salariul brut realizat lunar şi valoarea coeficientului de ierarhizare vor constitui baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.

Ca urmare a integrării salariaţilor din sistemele militarizate în sistemul public de pensii, la calculul acestora se va ţine cont şi de valoarea ajutoarelor lunare pe care aceştia le primesc.

Multe diplome, o singură pensie

Potrivit documentului, „constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care un asigurat, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă, se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă”.

Conform noii legi, se consideră ca perioade de cotizare şi intervalele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate, concediu pentru incapacitate de muncă, cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, sau concediul de creştere a copilului.

De asemenea, perioada în care asiguratul a urmat cursurile unei universităţi şi a obţinut diploma de absolvire, a satisfăcut stagiul militar sau a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, se asimilează stagiului de cotizare.

Cei care urmează mai multe facultăţi trebuie să ştie că beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de
studii, la alegere.

Preoţii şi avocaţii, absolviţi de plata CAS

Potrivit proiectului de lege, contribuţiile datorate de PFA-uri se majorează substanţial, iar statul îşi bagă mâna şi-n buzunarul celor care încasează dividende. Pentru 2010 este suficient ca un PFA să aibă venituri brute de 7.320 de lei în tot anul pentru a intra automat în sfera contributorilor. Lunar, s-ar traduce prin venituri de 610 lei, sub salariul minim pe economie din sectorul public - de 705 lei, potrivit calculelor capital.ro.

Dacă proiectul va fi aprobat în varianta propusă de Guvern, avocaţii şi preoţii nu vor contribui la CAS.

Sugestii şi reclamaţii


După ce legea va intra în vigoare, casele teritoriale de pensii, casele de pensii sectoriale şi organele fiscale subordonate ANAF au obligaţia să îşi transmită reciproc informaţiile referitoare la sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale, declarate şi, respectiv, plătite de angajatori.

Prevederile noii legi au fost convenite de guvernanţi cu delegaţii Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene.

Documentul a fost supus dezbaterii publice. Pot fi transmise sugestii şi propuneri până pe 5 mai 2010.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:

  • contribuţii de asigurări sociale, dobânzi, majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor, precum şi din alte venituri, potrivit legii;
  • sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.

CITIŢI ŞI:

FMI: Legea pensiilor trebuie adoptată rapid

Avocaţii şi preoţii catolici, favoriţii legii pensiilor

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele