Ceauşescu, primul blatist al ţării

 
Ce ne-au lăsat comuniştii

Trecutul ne arată însă că practicile de acum nu sunt nici noi, nici surprinzătoare. Mircea Sandu, Dumitru Dragomir, Gigi Becali, Cristi Borcea n-au venit din neant.
 
Ei nu sunt decât descendenÅ£ii adaptaÅ£i ai unei perioade despre care acum se mai ÅŸtiu puÅ£ine lucruri, dar care ÅŸi-a lăsat decisiv amprenta oribilă asupra României: comunismul. Indivizii care compun clica din fruntea fotbalului nostru sunt urmaÅŸii feroce ai unor vremuri teribile. Privind istoria postbelică a ţării noastre, vom înÅ£elege mai bine de unde ÅŸtiu Steaua ÅŸi Dinamo să lucreze murdar, de ce FRF ÅŸi LPF par neputincioase în faÅ£a lor, cum ÅŸi-au creat aceste două echipe o reputaÅ£ie odioasă ÅŸi prin ce metode au reuÅŸit „armata“ ÅŸi „miliÅ£ia“ ca să domine sportul nostru.

2008 - alÅ£i oameni, aceleaÅŸi metode ca ÅŸi în 1953

EVZ ÅŸi „MiliÅ£ia spirituală“ vă pun la dispoziÅ£ie, într-un serial care începe astăzi, o mărturie smulsă din negura vremurilor. Stenograma unei ÅŸedinÅ£e purtate de SecÅ£ia Propagandă ÅŸi AgitaÅ£ie a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (predecesorul Partidului Comunist) în anul 1953 arată că, în România, lucrurile nu s-au schimbat prea mult în ultima jumătate de secol. Acum 55 de ani, conducătorii statului român discutau cu nonÅŸalanţă despre presiuni, abuzuri, bătăi, racolări, ameninţă ri. Cel vizat de acuzaÅ£iile colegilor din CC: însuÅŸi viitorul dictator Nicolae CeauÅŸescu, pe atunci tânăr cadru de nădejde, responsabil de CCA (Casa Centrală a Armatei, viitoarea Steaua - clubul sportiv al Ministerului Apărării).

DOSAR 60/1953

Fragmente din şedinţa Secţiei Propagandă şi Agitaţie a CC al PMR ţinută pe 12 mai

Note de la ÅŸedinÅ£a din 12 mai 1953 asupra unor manifestări nesănătoase în fotbal.

Au fost prezenÅ£i la ÅŸedinţă tov. Miron Constantinescu, Leonte Răutu, Nicolae CeauÅŸescu, Dumitru Popescu, Ion VinÅ£e, Alexandru Bârlădeanu, Ady Ladislau, Manole BodnăraÅŸ, Åžtefan Voicu, Mircea Gherman, Cornel Mănescu, Ion BalaÅŸ, Costache Stoleru, Anton Aman, Ion Gălăţeanu ÅŸi Tiberiu Baternai.
 
Tov. Miron Constantinescu, deschizând ÅŸedinÅ£a, a anunÅ£at că ÅŸedinÅ£a are caracter de partid ÅŸi se vor discuta unele manifestări nesănătoase în domeniul fotbalului.
 
„Grupările nu se ocupă de însuÅŸirea experienÅ£ei sovietice“

Tov Petrescu: De la apariÅ£ia Hotărârii Biroului Politic al CC al PMR (n.r. - Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, precursorul Partidului Comunist) asupra problemei stimulării ÅŸi dezvoltării continue a culturii fizice ÅŸi a sportului s-a ridicat nivelul sportului în Å£ara noastră în special la nivelul fotbalului s-a ridicat ÅŸi a pătruns în masă. Dovadă sunt jocurile internaÅ£ionale pe care le-am avut anul trecut. De exemplu, am câÅŸtigat jocurile cu Cehoslovacia ÅŸi Polonia, am făcut egal de două ori cu Dinamo Moscova ÅŸi am pierdut la un scor strâns (2-1 cu Ungaria ÅŸi 3-1 cu TDSA).

Ar fi însă greÅŸit să ne liniÅŸtim ÅŸi să credem că lucrurile merg bine. Există slăbiciuni în domeniul tehnicii ÅŸi tacticii. Grupările nu se ocupă de însuÅŸirea experienÅ£ei sovietice în domeniul fotbalului. De exemplu: avem apărare foarte bună la echipele din Divizia A ÅŸi B, dar nu avem înaintare. Aceasta dăunează enorm de mult, deoarece fotbalul nu este combativ ÅŸi ne prezentăm slab în special la meciurile internaÅ£ionale. Pierzând meciurile internaÅ£ionale, pierdem ÅŸi din punct de vedere politic. Se poate face afirmaÅ£ia că fotbalul, cu toate condiÅ£iile favorabile create, nu este la înălÅ£imea prestigiului Republicii noastre.

Petrescu, membru al CC al Partidului Muncitoresc Român în 1953: "Există o atitudine nejustă a conducătorilor departamentali CCA ÅŸi Dinamo (...) AceÅŸtia practică metode inadmisibile. Nu vor să formeze echipe de juniori."

„Tovarăşul CeauÅŸescu n-a vrut să facă echipe de juniori“

Care sunt cauzele lipsurilor? CCA ÅŸi Dinamo au posibilităţi materiale extrem de mari faţă de grupă rile sindicale. Acestea creează nemulÅ£umiri în rândurile jucătorilor ÅŸi ale publicului. Pe de altă parte, aceasta duce la vedetism. Există o atitudine nejustă a conducătorilor departamentali CCA ÅŸi Dinamo, ÅŸi uneori chiar ÅŸi la grupările sindicale. Nu există o atitudine sportivă, partinică în special din partea CCA ÅŸi Dinamo. Acestea practică unele metode care sunt inadmisibile. Nu vor să formeze echipe de juniori. CCA respectiv tov. CeauÅŸescu nu a vrut să facă echipe de juniori la fotbal. Å¢inând seamă de situaÅ£ia materială creată echipelor de fotbal, există o atitudine vitregă faţă de grupările muncitoreÅŸti, în special faţă de mineri ÅŸi petroliÅŸti. (...)

Va urma.



MÄ‚RTURIE. În stenograma ÅŸedinÅ£ei CC al PCR - SecÅ£ia Propagandă ÅŸi AgitaÅ£ie din 12 mai 1953, conducătorii Partidului Comunist au luat în discuÅ£ie abuzurile comise de ÅŸefii Armatei ÅŸi MiliÅ£iei în sport ÅŸi, în special, în fotbal. Principalul vizat de acuzaÅ£iile colegilor săi era Nicolae CeauÅŸescu, pe vremea aceea responsabil de Ministerul Apărării ÅŸi de CCA (viitoarea echipă Steaua). Acesta era acuzat făţiÅŸ că înrolează cu forÅ£a sportivii, că ameninţă familiile acestora, că ÅŸantajează arbitrii, că timorează echipele „muncitoreÅŸti“ ÅŸi că discută cu federaÅ£ia de pe poziÅ£ii de forţă.

SE ÎNTÂMPLA ÎN ’53

CCA a desfiinţat o echipă pentru a lua titlul!

Atât CCA (devenită apoi Steaua), cât ÅŸi Dinamo au apărut în peisajul sportului nostru în urma unor teribile nedreptăţi. După ce Uniunea Sovietică a cotropit România, în 1944, iar comunismul a fost instalat cu ajutorul Armatei RoÅŸii invadatoare, toate instituÅ£iile ce aminteau de orânduirea de dinainte au fost ÅŸterse de pe faÅ£a pământului. Elitele intelectuale au fost exterminate sistematic, partidele politice - desfiinÅ£ate, ţăranii - deposedaÅ£i de pământuri, oraÅŸele - rebotezate. Sportul ÅŸi fotbalul n-au făcut excepÅ£ie. Cluburile de tradiÅ£ie au fost ÅŸterse de pe faÅ£a pământului, pentru a face loc unor grupări „de tip nou“. Legendarele Ripensia, Venus, Carmen, Unirea Tricolor au fost desfiinÅ£ate, în loc apărând cluburile departamentale ÅŸi cele ale sindicatelor.

Dacă putea fi personificat, abuzul ar fi semnat, cu siguranţă, actul de naÅŸtere al echipelor CCA ÅŸi Dinamo. În 1947, echipa Carmen, finanÅ£ată de celebrul industriaÅŸ Mociorniţă, a fost desfiinÅ£ată după ce cucerise titlul, pentru a lăsa locul primului club militar din România: ASA (viitor CCA, ulterior Steaua). Un an mai târziu, la porunca ocupanÅ£ilor sovietici, se înfiinÅ£a Dinamo, echipa miliÅ£iei. Pentru ca gruparea să fie înscrisă direct în prima divizie, au fost „rase“ Unirea Tricolor ÅŸi Ciocanul.

Anul 1953, la care face referire stenograma pe care v-o prezentăm mai sus, a rămas de pomină prin poziÅ£ia de forţă a ministerului condus de Nicolae CeauÅŸescu. La jumătatea acelui sezon (campionatul se disputa în sistem primă vară-toamnă, după model sovietic), pe primul loc se afla CCA Câmpulung Moldovenesc. La ordinul ministerului, echipa a fost desfiinÅ£ată între tur ÅŸi retur, cei mai buni fotbaliÅŸti fiind transferaÅ£i la CCA BucureÅŸti! AÅŸa a cucerit echipa armatei titlul în 1953.


CRITICAT. Despre Francisc Zavoda (centru), de la CCA, liderii comuniÅŸti ai vremii spuneau că suferă de „vedetism“