Cele mai bune spectacole de teatru din Bucureşti

Autor: Andreea Dogar

“Dineu cu proşti”, “Îngropaţi-mă pe după plintă”, “Ivanov”, “Casa Zoikăi”, “Avalanşa”, “Pyramus & Thisbe 4 you” şi “Artă” se numără printre cele mai reuşite spectacole care se joacă în prezent în teatrele din Bucureşti, apreciază criticii români.

La solicitarea "Evenimentului Zilei", criticii de teatru Gabriela Lupu, Ileana Lucaciu, Cristina Rusiecki, Mihaela Michailov, Iulia Popovici şi Florică Ichim au alcătuit o listă cu cele mai bune spectacole care se joacă în Bucureşti în stagiunea 2010-2011.

Pentru unele dintre ele, aşa cum este cazul piesei "Dineu cu proşti" de la TNB, din pricina numeroaselor solicitări, nu se pot face rezervări, aşa că biletele se pot cumpăra numai de la casa de bilete şi nu mai mult de opt locuri de persoană. Alte două mari succese sunt "Îngropaţi-mă pe după plintă" de la Teatrul "Bulandra", pentru care nu se mai găsesc bilete până la sfârşitul lunii martie, şi "Ivanov", la acelaşi teatru, spectacol la care biletele s-au epuizat în numai o jumătate de oră de când au fost puse în vânzare.

 
Gabriela Lupu

În anii trecuţi, teatrele bucureştene nu au prea ţinut pasul cu provincia. Aşa se făcea că dacă voiai să vezi cu adevărat teatru de calitate trebuia să iei trenul spre Cluj, unde o oprire la Teatrul Maghiar era chiar un "must", la Sibiu, la Timişoara. Din fericire, în această stagiune s-au schimbat lucrurile şi pot fi văzute spectacole mari şi în Capitală.

1. Într-un top pe care mi-l asum ca fiind subiectiv, pe primul loc ar intra "Îngropaţi-mă pe după plintă“, regia Yuriy Kordonskiy, montare a Teatrului "Bulandra", o dramă de familie absolut tulburătoare în care un copil de nouă ani, interpretat magistral de Marian Râlea, este făcut sandviş emoţional între mama şi bunica sa. Montarea beneficiază de interpretarea excepţională a Marianei Mihuţ.

2. "Avalanşa“, în direcţia de scenă a lui Radu Afrim, o spectaculoasă montare a Teatrului Naţional, un rafinat eseu dramatic pe tema dictaturii. Din distribuţie fac parte, printre alţii, doi actori de primă mână ai teatrului românesc care, deşi sunt din generaţii diferite, sunt în egală măsură răsfăţaţii publicului: Marius Manole, de departe cel mai reprezentativ actor tânăr al Teatrului Naţional, şi Constantin Cojocaru, actorul-fetiş al regizorului Radu Afrim, "împrumutat“ de la Teatrul Odeon pentru a interpreta un bunic senil, dar plin de farmec.

3. "Ivanov", de la Teatrul "Bulandra", cea mai recentă punere în scenă a faimosului regizor Andrei Şerban. Un Cehov ca la carte, montat cu stil şi rafinament de unul dintre cei mai importanţi creatori de teatru ai lumii. Distribuţia este sclipitoare, din ea făcând parte, desigur, printre mulţi alţii, Vlad Ivanov, în rolul lui Ivanov însuşi, Victor Rebengiuc şi Marius Manole.

4. "Un duel“, tot un Cehov şi tot cu Vlad Ivanov, montat de această dată la Teatrul Naţional, o aplecare tandră şi plină de înţelegere a regizorul Alexandru Dabija asupra condiţiei umane. Alături de Vlad Ivanov, un rol de excepţie face an acest specacol actriţa Ana Ciontea.

5. "Pyramus & Thisbe 4 you“, o comedie nebună, montată la Odeon, în care modul de a face teatru în România este descompus şi pus sub lupă cu mult umor şi ironie de Alexandru Dabija. Pornind de la un fragment din "Visul unei nopţi de vară“ de Shakespeare, cel al meşteşugarilor care au pretenţii de actori, Dabija face cu ochiul spectatorilor, montând bucata shakesperiană în stilul uşor de recunoscut al unor confraţi de-ai săi.

Ileana Lucaciu
 
Teatrul Naţional "I.L.Caragiale", după încântătoarea comedie "Dineu cu proşti", a lansat săptămâna aceasta un spectacol de excepţie, “Macbeth", în regia lui Radu Penciulescu. Este un spectacol unicat în peisajul nostru teatral, un spectacol studiu original de "teatru adevărat" a cărui forţă dramatică de transmiterea emoţiei este susţinută de doi mari actori: Valeria Seciu şi Ion Caramitru.

"Îngropaţi-mă pe după plintă" este o dramatizare a romanului datorat lui Pavel Sanaev realizată de Yuriy Kordonskiy, care semnează şi regia acestui impresionant spectacol. Oricine se poate regăsi în acest spectacol dramatic ce rezumă dorinţa de iubire a celui frustrat în copilărie, în viaţă, de afecţiunea unei familii. O distribuţie de excepţie cu Mariana Mihuţ, Marian Râlea şi colegii lor de la Teatrul “Bulandra" stârneşte aplauzele marelui public.

Acelaşi teatru oferă şi "Ivanov" de Cehov în regia lui Andrei Şerban. Un spectacol pe muchia de cuţit dintre dramă şi comedie susţinut într-o scenografie originală - Octavian Neculai, cu o distribuţie remarcabilă ce include pe Victor Rebengiuc, Cornel Scripcaru, Manuela Ciucur cărora li se alătură Vlad Ivanov, Marius Manole, Mirela Oprişor, Ioana Anton şi alţi colaboratori ai teatrului.

Teatrul “Bulandra" prezintă şi comedia spumoasă "Artă" de Yasmina Reza în regia lui Cristi Juncu, în distribuţie fiind Vlad Zamfirescu, Şerban Pavlu şi Gheorghe Ifrim.

"Nevestele vesele din Windsor" de William Shkespeare este un spectacol musical de înaltă clasă în regia lui Alexandru Tocilescu, cu muzica originală a lui Nicu Alifantis în ritm de rock, twist şi fără playback. Distribuţia reuneşte reprezentaţi de frunte ai mai multor generaţii care s-au adaptat admirabil cerinţelor unui musical. Actorii reuniţi în proiectul Teatrului Metropolis cântă şi dansează cu vervă comică.

Ar fi nedrept dacă nu am recomada şi două spectacole ale teatrului independent deosebite, susţinute de tineri actori : "Emigranţii" de Mrozek la Teatrul "Arca" (La Scena) şi "xxl (Fat Pig)" de Neil LaBute la Teatrul "Act".

Cristina Rusiecki

"American Buffalo" de David Mamet, regia Cristi Juncu, Teatrul "Act". Într-un text care reflectă brutalitatea relaţiilor din lumea marginalilor, vagabonzilor şi escrocilor, veţi găsi temele cele mai nobile: onoarea, prietenia, solidaritatea. Spectacolul vorbeşte despre adevărurile dureroase ale lumii, dar o face cu un comic de calitate şi cu un limbaj viu, colorat şi suculent. Actorii Gheorghe Ifrim, Vlad Zamfirescu şi Marius Florea Vizante riscă un gen periculos de teatru, cu o limbă atît de trivială încît ar putea alunga toţi pudibonzii din lume. Dar, cu actorie de mare forţă, cei trei construiesc profiluri puternice, savuroase, excelent diferenţiate.

"Elling" după romanul "Fraţi de sânge" de Ingvar Amborsen, dramatizat de Axel Hellstenius şi Petter Naess, regia Vlad Massaci, Teatrul de Comedie, cu Marius Florea Vizante şi Sandu Pop. Două frici tacit recunoscute nasc încet-încet un munte de solidaritate. Fiecare dintre cei doi autişti, vecini de apartament, simte instinctiv efectele demolatoare ale turbulenţelor celuilalt. Pentru ei interacţiunea cu străinii, oricât de firavă, ascunde riscuri majore. Singurul care garantează căldura şi siguranţa e partenerul de apartament. Oricine vine din afară constituie o sursă de distrugere a intimităţii şi a echilibrului extrem de casant. Şi, totuşi, lucrurile virează adesea înspre comic, ironie şi autoironie. Rezultatul? Sută la sută umor de calitate.

"joi.megaJoy" de Katalin Thuróczy, regia Radu Afrim, Teatrul Odeon, cu Rodica Mandache, Dorina Lazăr şi Constantin Cojocaru. Bucuraţi-vă de universul "Afrim": decrepitudine de proporţii apoteotice tratată cu umor inimitabil. Regizorul răvăşeşte insolent-jucăuş toate clişeele şi tabuurile legate de vârstă şi senilitate. Doar că în grotescul omniprezent ştie cum să creeze breşe de delicateţe şi profunzime. Ca întotdeauna la Afrim, balansul între suferinţă şi deriziune naşte un comic irezistibil.

"Deformaţii" de Mitoş Micleuşanu, Răzvan Ţupa, Claudiu Komartin şi Adina Zorzini (media de vârstă a autorilor cînd au scris piesa era de 25 de ani), regia Marcel Ţop, Teatrul LUNI de la Green Hours, cu Tudor Aaron Istodor, Toma Dănilă, Diana Cavaliotti, Iulian Gliţă, Adina Zorzini. Decadenţă, putrefacţie, lentoare şi splendoare. Dans frenetic şi lasciv. Infecţie şi poleială. Artă şi hormoni. Senzualitate cu autoironie conţinută. Pe scenă apar realităţi mustoase în atmosfera unică imaginată de Marcel Ţop. Regizorul injectează energie pedalând pe multe ingrediente: muzical, temporal, salt în istorie, înainte şi înapoi, proiecţii video, vis şi realitate.

"Artă" de Yasmina Reza, regia Cristi Juncu, Teatrul Bulandra, cu Vlad Zamfirescu, Şerban Pavlu şi Gheorghe Ifrim. Trei actori excepţionali, un regizor care stăpâneşte la perfecţie arta relaţiilor şi unul dintre textele contemporane cele mai prizate de publicul din întreaga lume: jumătate comedie intelectuală, jumătate meditaţie asupra fragilităţii relaţiilor umane. Seducţia montării reiese din nesfârşita complexitate de subînţelesuri, atitudini presimţite, complicităţi şi dezaprobări mute care se citesc pe faţa şi în jocul actorilor. Aceştia marşează pe ambiguităţile replicii şi variază infinit tonurile, speculând întreaga bogăţie a textului. Rezultatul? Se râde mult şi bine.

Mihaela Michailov

"Avalanşa", Teatrul Naţional Bucureşti, regia Radu Afrim. Într-un spaţiu broderie a fricii – macrameurile albe acoperă fiecare obiect – o comunitate supravieţuieşte înghiţindu-şi zgomotele. Avalanşa se poate produce în orice secundă. Panica acoperă respiraţia muribundă şi furibundă a celor care trăiesc cronometrându-şi viaţa în funcţie de timpul în care au voie să fie oameni.

"Metoda", Teatrul "Nottara", regia Theodor Cristian Popescu. Un interviu pentru un job într-o multinaţională devine un spectacol cinic şi traumatizant, în care câştigă fiara din fiecare candidat. Capacitatea de pervertire a calităţii umane şi înrăirea extremă nu par de-ajuns pentru a obţine un post important. Metoda e spectacolul lumii în care alegem (sau nu) să trăim.

"Pyramus & Thisbe 4 you", Teatrul "Odeon", regia Alexandru Dabija. Regizorul Alexandru Dabija intră în stomacul unor convenţii teatrale pe care le decupează la vedere într-un spectacol în care îi puteţi vedea pe actorii grei ai teatrului alături de maşinişti. Un Shakespeare în variante etnic-cool.

"Artă", Teatrul "Bulandra", regia Cristi Juncu. Prin albul unui tablou se plonjează într-o prietenie care începe să scârţâie. Trei prieteni folosesc concepte de artă contemporană pentru a-şi diseca legături de-o viaţă. Cât face o prietenie? Mai mult sau mai puţin decît un tablou?

Iulia Popovici

"Micul Prinţ“ după Antoine de Saint-Exupéry, regia Carmen Lidia Vidu la Teatrul "Odeon". Un spectacol delicat şi elegant, pentru copii (peste 8 ani) şi părinţi care încă-şi amintesc de povestea lui Saint-Exupéry. În rolul Prinţului, un băiat de 11 ani, Alexandru China-Birta, ruşinos şi precoce, descoperind, în el însuşi, secretele prieteniei şi leacurile împotriva singurătăţii.

"Avalanşa“ de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional Bucureşti. O parabolă despre viaţa sub opresiune, în tăcere, aşteptînd o avalanşă care tot amână să se prăbuşească. Decorul fantastic al Iulianei Vîlsan îţi taie răsuflarea, Marius Manole (în rolul unui tînăr viitor tată) şi Ana Ciontea (în rolul mamei care şi-a ratat evadarea) sunt apariţii impresionante.

"Ca pe tine însuţi“ de Maria Manolescu, regia Radu Apostol la Teatrul Foarte Mic. În fiecare iarnă, în Bucureşti mor 300 de persoane fără adăpost. Dar spectacolul de la Foarte Mic nu e despre tragedia şi mizeriile homleşilor bucureşteni, ci despre poezia unor vieţi – petrecute sub cerul liber. Cu un Mihai Gruia Sandu într-un rol cu totul atipic pentru ultimele lui creaţii.

"Casa Zoikăi“ de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu la Teatrul de Comedie. Un spectacol "cu de toate“, în care epoca blândă din istoria Sovietelor pare incredibil de asemănătoare cu tranziţia românească. Umor cît se poate, farse de Ilf şi Petrov, cu Virginia Mirea, George Mihăiţă şi Gelu Niţu în distribuţie.

De văzut pentru, printre altele, hazul nebun al "scenei meşteşugarilor“ şi nebuneasca poveste a lui "Pyramus & Thisbe 4 you" (Teatrul Odeon), sub bagheta minunatului actor Ovidiu Crişan în rolul lui Fundulea.

Florică Ichim

"Dineu cu proşti", "Jocul ielelor" la Teatrul Naţional Bucureşti
"Platonov" la Teatrul "Bulandra"
"Casa Zoikăi" la Teatrul de Comedie
"Sfârşit de partidă" la Teatrul "Metropolis"
"Furtuna" la Casa de Cultură "Nicolae Bălcescu"

Taguri:teatru, piesa de teatru, critici, spectacol, Bucuresti, ingropati-ma pe dupa plinta, Ivanov, Casa Zoikai, Avalansa, Pyramus & Thisbe 4 you, Un duel, Dineu cu prosti

Spune-ţi părerea!

  • Atamild
    30 martie, 02:43. Atamild

    Iubesc, teatrul! Atunci cand este bine realizat si bine jucat.
    Matilda

  • Da
    20 martie, 13:53. Da

    Din pacate nici teatrul n-a putut fugi de vulgaritatea care ne umple vietile in Romania de azi. Ii dau dreptate Hiperbolei si imi amintesc cu sila de o experienta asemanatoare avuta acum cativa ani cu \" Burghezul gentilom\", piesa Nationalului. O punere in scena oribila, vulgara, ridicola, fara legatura cu Moliere, strans legata insa de personajul Becali, in care se fac de ras Bleont (in fine, de la el nu mai am de mult timp pretentii) dar si Rebengiuc si altii. Eu am plecat insa, la pauza. Si chiar ma intreb: de ce atata vulgaritate in replicile si jocul actorilor, fiindca am crezut mereu ca publicul care merge la teatru nu este amator de emisiuni gen Vacanta mare sau Trasniti in Nato ?

  • Sorin
    20 martie, 10:12. Sorin

    Oare criticii de teatru sunt platiti si de teatrele care doresc sa-si \"promoveze capodoperele\"?

  • hiperbola
    20 martie, 09:35. hiperbola

    Aici nu sunt comentarii caci romanii ciititori de presa se arunca mai mult asupra subiectelor din lumea asa zis mondena. Ma indoiesc ca spectacolele de mai sus intrunesc chiar calitatile pe care le doresc eu de la un act artistic: sa fie un act de cultura, de educatie civica si morala , sa fie distractiv , sa nu abunde in scene erotice, actorii sa nu se dezbrace mai mult decat permite buna cuviinta iar daca se face sa fie afisat ca este interzis accesul copiilor sub 15 ani. Caci am fost aseara la opererta \"LILIACUL\" in dorinta de a o viziona cu tinerii solisti de astazi , caci cu Sili Popescu,Cleopatra Melidoneanu , Bianca Ionescu , o vazusem. Dar ce deziluzie am putut avea !
    Noua viziune regizorala si scenografica este o mizerie . Probabil ca sunt depasit , caci nu am putut sa ma bucur de muzica si arii de cate umpluturi de text ,circ, papusari si mima au bagat. Nu mai spun ca toata actiunea se petrece intr-un decor de alb murdar si negru. Decorul este mminimalist , oribil. Fosa este in dreptul scaunelor (dupa renovarea ca urmare a incendiului )si daca cumperi biletul la mijlocul salii , dirijorul se agita 3 ore in fata ta ,de nu vezi nimic de pe scena. Artistii se straduiesc , lumea aplauda dar totul abunda de vulgar , aluzii la sex normal ,in grup , acelas gen , pornografie .Cica totul a fost gandit de un regizor italian.Dar si noi romanii suntem prosti, lumea prost imbracata radea la niste mizerii de glume ( se tragea unul de s...u...la, ), sau simula ca-si face nevoia mica si ei se distrau copios. La sfarsit s-a aplaudat, nemeritat de mult .Eu nu am aplaudat , m-am si imbracat si daca nu eram la mijlocul randului ,plecam la al doilea act , in mod demonstrativ.Dar asa a trebuit sa suport 3 ore de mizerie \"artistica \".Persoana cu care am fost la spectacol ,zicea ca simte ca a lipsit ceva.I-am zis , a lipsit culoarea decorurilor, a costumelor, bunul simt , vocile life. Toti canta cu microfoane , pai mai sti daca are voce sau nu ?
    Sunt foarte deziluzionat de actul artistic din ROmania. Am fost si la estrada si acolo la fel, texte cu doua intelesuri, un corp de balet oribil , mai laes la barbati , la Teatru National am vazut o piesa moderna, nici nu-i mai retin numele , la fel , o adunatura de idei, fraze, luate de pe unde te miri. Chiar si \"Divortul de Aur\" , cu toata interpretarea magistrala a Tamarei Buciuceanu , cade in pacatul vulgaritatii . Va spun eu : lipseste Comisia de Cultura iar dorinta teatrelor de a atrage vulgul ii determina pe regizori si actori sa cada in desuet ,in non valoare.
    Asa zisa scenografie minimalista, sugerata , nu-i poate da unui om matur ideea de actiune , de intamplare petrecuta ca fiind real petrecuta sub ochii tai pe scena. Ar trebui ca textul ,interpretarea sa fie de asa maniera incat sa te absoarba cu totul , sa nu te poti gandi la altceva decat la ce spun actorii.Din pacate nu este asa: scaunele incomode, cu arcurile iesite , praful, lumina, zgomotul din sala te sustrag de la actiune. Caci sunt multi care vin la un spectacol doar ca sa fie vazuti , sa rada prosteste si sa manance din pungi fasaitoare

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele