Chişinău: anticipatele, combătute cu referendum

Nici unul dintre liderii celor patru formaţiuni care alcătuiesc coaliţia de guvernământ de la Chişinău nu a precizat dacă modificările avute în vedere prevăd alegerea preşedintelui moldovean prin vot direct sau tot în parlament, dar printr-o majoritate simplă.

Actuala Constituţie impune consimţământul a cel puţin 61 de deputaţi din totalul de 101 pentru validarea unui candidat la funcţia supremă în stat. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că actuala lege fundamentală nu va fi revizuită integral, iar amendamentele propuse vor fi supuse aprobării unei majorităţi parlamentare simple.

Doi poli de putere

Amendarea Constituţiei poate fi iniţiată de cel puţin 200.000 de cetăţeni, de guvern sau de cel puţin o treime dintre deputaţi, proiectul urmând să fie aprobat prin referendum. Analistul politic Vitalie Ciobanu a declarat pentru EVZ că AIE va susţine, cel mai probabil, tot candidatura lui Marian Lupu, în continuare cel mai bine clasat în sondajele de opinie.
 
Pe de altă parte însă, unele voci din formaţiunea premierului Vlad Filat, Partidul Liberal Democrat, au avansat ipoteza instituirii unei republici parlamentare cu centrul de greutate executiv la guvern.
 
„Există însă temeri la Chişinău privind pericolul formării a două centre de putere politică - preşedintele şi premierul, care ar putea deveni în timp antagoniste. Din acest motiv, este nevoie să se tragă o linie clară de demarcaţie între atribuţiile celor doi, spre a fi evitate eventualele astfel de conflicte instituţionale”, a subliniat analistul.

Într-un interviu acordat EVZ în iulie 2009, Marian Lupu declara că, într-o democraţie în dezvoltare, precum cea din Republica Moldova, este nevoie de o preşedinţie puternică pentru asigurarea unui echilibru pe scena politică.