Cine a câştigat la congresul PNL alături de Antonescu

Autor: Romulus Georgescu

Andrei Chiliman şi Relu Fenechiu sunt doi dintre liderii PNL care şi-au consolidat influenţa în urma congresului. Alegerile interne din PNL au polarizat atenţia în jurul victoriei lui Crin Antonescu în faţa lui Ludovic Orban, cu 986 voturi contra 357.

Pe lângă un nou mandat în fruntea PNL, până în 2012, Antonescu a obţinut şi votul congresului pentru o echipă pe care el a format-o. Congresul a însemnat şi creşterea influenţei unor vicepreşedinţi sau intrarea în conducere a unor nume noi.

Cum s-au mişcat greii PNL

Vicepreşedintele Relu Fenechiu a fost unul dintre liderii PNL care şi-au consolidat influenţa. El a fost cel care a ieşit la rampă cu propunerea de a face alegeri pe bază de moţiune şi de a elimina postul de prim-vice preşedinte, deţinut de Ludovic Orban.


În momentul respectiv, Antonescu se hotărâse deja să facă alegeri pe bază de moţiune şi încerca să îl convingă pe Orban să accepte să fie numărul doi în echipa sa.

Nu există nicio dovadă că Fenechiu i-ar fi ridicat mingea la fileu lui Antonescu, dar cert este că declaraţiile sale l-au iritat, la vremea respectivă, pe Ludovic Orban şi au crescut presiunea asupra acestuia. În tabăra învingătorilor se situează şi Norica Nicolai.

Faptul că Antonescu i-a trasat, printre atribuţii, relaţia cu diaspora, dovedeşte importanţa ei în mecanismul de partid .

PSD şi PNL au pierdut bătălia în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în străinătate pe fondul lipsei de organizare în secţiile de votare. Vicepreşedintele Dan Radu Ruşanu are asigurate cinci voturi, în afară de al său.

În conducerea centrală a PNL au intrat trei vicepreşedinţi consideraţi drept „oamenii lui Ruşanu”: Mihai Voicu, Daniel Chiţoiu şi Lucian Iliescu, plus doi lideri din PNL Hunedoara, filială controlată de Ruşanu - şeful consiliului judeţean (CJ), Mircea Moloţ şi pri marul din Deva, Mircia Muntean.

Andrei Chiliman, revenire după un deceniu


Congresul PNL a avut ca rezultat şi revenirea în conducerea centrală a lui Andrei Chiliman, primarul sectorului 1 din Bucureşti, unul dintre greii partidului înainte de „era Stolojan”. Membru în Biroul Politic între 1993 şi 2002, el a nu a fost inclus pen lista lui Stolojan, când acesta a devenit preşedinte al partidului.
 
Nici Tăriceanu nu l-a căutat, dar acum a fost cooptat în echipa lui Antonescu. Motivele: dintre primarii PNL, reprezintă interesele celei mai mari comunităţi, şi conduce PNL Bucureşti, unde Antonescu a obţinut primul loc la prezidenţiale.

În plus, în sectorul 1, Chiliman a dirijat o victorie moral pentru PNL, Radu Stroe învingându-l pe Honorius Prigoană (PDL) cu 70%. De asemenea, merită remarcate câteva new-entry-uri. Este vorba despre actorul Mircea Diaconu, devenit vicepreşedinte PNL la mai puţin de doi ani după intrarea în partid.

Promovarea lui Diaconu a fost unul din argumentele aduse de Antonescu în favoarea alegerii conducerii pe listă, el insistând că, în vechiul sistem un nou-venit nu ar fi reuşit să răzbată prin sistemul de relaţii şi aranjamente, pe care le presupune un congres clasic. Pe acelaşi sistem a fost promovat în BPC şi fostul ministru al în văţământului Andrei Marga.
 
În conducerea centrală a PNL a intrat şi Ilie Bolojan, fostul secretar general al guvernului Tăriceanu. El este în prezent primar în Oradea şi a intrat în BPC braţ la braţ cu un eşantion semnificativ de şefi de filiale, şefi de CJ sau primari ai partidului.

ÎNVINŞI

Ludovic Orban, liderul opoziţiei din partid


Principalul perdant al Congresului PNL este Ludovic Orban, care, înainte de congres, era numărul doi în partid, iar acum nu mai are nicio funcţie în conducerea centrală. „Să nu mă mai întrebaţi de plecarea din partid, nu voi pleca niciodată din PNL”, a fost reacţia lui Orban pe această temă. El nu a fost de acord cu alegerile pe bază de moţiune şi pare hotărât să devină liderul opoziţiei din partid. Totuşi, pe moment, po ziţia sa pare fragilă.
 
O parte dintre cei pe care i-a promovat s-au lipit deja de echipa lui Antonescu. Exemplele cele mai la îndemână: Florin Alexe, liderul tine retului liberal, sau Mihai Bălăşescu - care a ajuns secretar general adjunct sprijinit de Orban, dar şi o serie de lideri de filiale. Dintre cei pe care era „100% sigur” şi care puteau să-i aducă voturi, alături de Orban au rămas, şi du pă ce înfrângerea era evidentă, doar Antonel Tănase şi fostul prefect al Capitalei Cătălin Deaconescu.
 
Un alt învins al Congresului PNL este fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu. Acesta şi-a pier dut locul de drept în Biroul Po litic, având acum doar statutul de invitat, fără drept de vot. Lui Tăriceanu, Antonescu i-a reproşat dorinţa de a pactiza cu Traian Băsescu. „La nici o zi după comunicarea rezultatelor, Călin Popescu- Tăriceanu iese chiar înain tea mea şi spune: «Ăla a murit, haideţi să facem noi guvern».

Din momentul acela noi putem să rămânem în relaţii de respect reciproc, putem să lucrăm împreună în acelaşi partid, dar împreună în conducerea aceluiaşi partid nu mai putem fi. Este foarte simplu, igienic cred”, a fost explicaţia tăioasă dată de Antonescu la finalul congresului.

SISTEM FOLOSIT DE PDL

Avantajele şi dezavantajele alegerilor pe bază de moţiune


Noul sistem de alegeri pe bază de moţiune, introdus în PNL, este folosit la ora actuală de PDL şi, chiar dacă nu recunosc acest lucru, eficienţa democrat- liberalilor, care au ajuns la 30%, este privită cu o doză de admiraţie de liberali.
 
Sistemul presupune ca un candidat la şefia partidului să prezinte un program şi o listă de membri ai conducerii centrale. La capitolul avantaje, în dreptul acestui sistem poate fi trecută omogenitatea echipei. Dacă 32 de oameni au fost aleşi pe baza unei moţiuni anti-PDL, nici un membru al conducerii centrale nu va putea să mai cocheteze în public cu puterea. De asemenea, noul sistem presupune atribuţii explicite pentru membrii Biroului Politic, în condiţiile în care , în trecut, unii dintre aceştia nu aveau activitate.

Acum ei devin, practic, şefi de departamente. Antonescu a promovat în conducere 4 şefi de consilii judeţene şi 6 primari de municipii, iar în interiorul Biroului, 21 dintre cei 32 sunt şefi de organizaţii. În acest fel, creşte motivarea celor care trebuie să aducă voturi din teritoriu. Pe de altă parte, nu pot fi neglijate argumentele aduse de adversarii sistemului.
 
Noul sistem se bazează prea mult pe popularitatea liderului şi Ludovic Orban a invocat, chiar în discursurile de la congres, deruta care a cuprins PNL când partidul a fost părăsit de Stolojan. Dacă membrii conducerii centrale sunt aleşi pe o listă, există riscul ca ei să îşi piardă reflexele necesare pentru a câştiga competiţiile uninominale din afara partidului.
 
În plus, disponibilitatea lor de a-l critica pe lider ar putea fi scăzută. Totuşi, această variantă nu poate fi acreditată ca sigură: în trecut, Raluca Turcan l-a criticat, sistematic, pe Tăriceanu, chiar dacă, în 2005, fusese aleasă pe o listă propusă de acesta.

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele