Cu dedicare şi perseverenţă membrii asociaţiei au atras oameni cu interese comune şi care îşi doreau să trăiască mai responsabil faţă de mediu. Luând numele de la poalele unui munte unde derulează cel mai important proiect al lor, Tăşuleasa Social se poate mândri cu faptul că a construit un loc unde voluntarii pot lua parte la proiecte şi pot învăţa cum să trăiască în armonie cu natura.

Foto: Irina Pop
30.000 de puieţi în 2009
După regula implicării pentru a salva şi proteja natura, membrii asociaţiei au mizat pe rolul semnificativ pe care îl poate juca fiecare voluntar în a planta un copac, a strânge gunoaie şi a fi solidar cu natura, explică Useriu.
Acum două săptămâni, 300 de voluntari din Bistriţa, Bucureşti, Cluj-Napoca, Galaţi şi Piatra-Neamţ au pus mâna pe lopată şi au plantat 5.000 de puieţi. Apoi au trecut la o treabă mai „murdară” – au curăţat aproape 80 de hectare de pădure în Pădurea de Şes, la Orheiu Bistriţei.
„Cel mai important lucru pentru noi este partea educativă a acţiunilor noastre, iar participarea tinerilor în număr aşa de mare ne arată că le pasă”, a mai spus preşedintele asociaţiei. Acţiunile de acest gen au continuitate prin faptul că voluntarii care plantează copacii se întorc adesea se vadă cum cresc şi încep şi acţiuni pe cont propriu.
Printre voluntarii de acum două săptămâni s-a numărat şi Alexandru Tomescu. O altă personalitate care s-a implicat în activităţile organizaţiei este Marcel Iureş.

Foto: Irina Pop
Cu mic, cu mare
Tăşuleasa Social colaborează cu responsabilii din domeniul silvic pentru a stabili când şi unde să aibă loc acţiunile lor. „Este o lege pe care o respectăm şi nu ţine de competenţa noastră să ne apucăm haotic de plantat”, potrivit lui Useriu, care consideră că este nevoie de dialog la orice nivel în acest domeniu: tineri, silvicultori, societatea civilă etc. Din această cooperare rezultă lucruri bune – tineri care îşi fac singuri proiecte în locuri îndepărtate.
Voluntarii dornici să planteze un pom vin, uneori, de la sute de kilometri depărtare. Majoritatea sunt tineri, cel mai mic având 5 ani. Cel mai bătrân are 72 de ani. Miza este schimbarea mentalităţii, a unor obiceiuri care dăunează sănătăţii şi mediului. „Trebuie pentru că nu avem altă soluţie”, a conchis preşedintele asociaţiei. De când există, Tăşuleasa Social a plantat 92.000 de copăcei.

Foto: Irina Pop
În fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie.
CITIŢI ŞI:
Cele mai bune trasee urbane pentru biciclişti
Lecţia de ecologie: viaţa pe munte, ca un joc
Lecţia de ecologie. Ce se poate recicla din casă
De ce să laşi cheia maşinii pentru lanţul de bicicletă
Lecţia de ecologie: Clădirile verzi, eficienţă energetică
Lecţia de ecologie: Apa care curge în gol
Vineri, 30 Octombrie 2009. 0 vizualizări, 14 comentarii, 0 voturi
Cine plantează azi un pom
În spiritul unei vorbe de prin bătrâni care spune că românul este frate cu codrul, unii au luat prea în serios partea cu frate şi s-au simţit în codru ca acasă. Acasă, unde aranjezi locul după gustul tău. Aşa au făcut şi în pădure, tăind mii de copaci după mintea lor.
În urma lor au rămas cioturi, o pădure ca o gură ştirbă. Prin 2001 câţiva tineri, sătui de nepăsarea faţă de pădure, au pus bazele asociaţiei Tăşuleasa Social, în muncipiul Bistriţa şi s-au implicat în inundaţiile de atunci, provocate mai ales de tăierea masivă a pădurilor.
„Singura modalitate de a face ceva pe care un ong o avea atunci la îndemână, era replantarea zonelor defrişate. Aşa am început”, povesteşte preşedintele asociaţiei, Alin Uhlmann Useriu.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:


Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum