Opacitate sub eticheta de necolaborare
Noul regulament aruncă mai multă lumină în dosarele care vor lua drumul instanţei, dar le îngroapă practic pe cele de câteva file pe care Colegiul, numit în continuare politic, va pune eticheta necolaborării. Astfel, Colegiul va lucra de acum înainte cu aşa-numitele „note de constatare“, foarte detaliate, redactate de Direcţia de Investigaţii în fiecare caz.
Ajunse pe masa Colegiului, acesta are două opţiuni. Fie decide prin vot dacă le aprobă, şi atunci le trimite instanţei la pachet cu toată documentaţia, fie le infirmă, şi atunci dispune eliberarea unei adeverinţe de necolaborare cu Securitatea. Infirmarea nu echivalează însă cu lipsa oricărui document, ci poate veni şi în cazuri în care probele nu sunt concludente pentru a ajunge în instanţă.
Or, investigaţiile în arhive au dovedit că cele mai multe dintre dosarele demnitarilor de după ’90 au fost serios „periate“, astfel încât să nu conţină decât cel mult indicii ale unei colaborări. În cazurile pentru care se va constata necolaborarea, nu vor fi făcute publice nici stenograma şedinţei, nici procesul-verbal şi cu atât mai puţin opisul documentelor care au stat la baza deciziei decât dacă ulterior există o contestaţie în instanţă.
Mai mult, concluziile de necolaborare ar putea rămâne neschimbate chiar dacă odată cu un nou val de dosare vor apărea probe concludente. Dacă legea veche prevedea reluarea discuţiilor în dacă apăreau documente noi, în formula actuală nu se mai face nicio precizare în acest sens, în condiţiile în care conţinutul unei bune părţi din milionul de dosare venite în 2006 nu se cunoaşte încă.
Şedinţe publice, dar cu uşile închise
Oficial, legea şi regulamentul aduc destul de multe elemente de transparenţă. Teoretic, dezbaterile sunt publice, dar numai dacă nu se decide cu minimum 6 voturi ca şedinţa să fie secretă. În plus, tehnic, în sala de şedinţe accesul publicului nu va fi permis din lipsă de spaţiu. Votul va fi însă nominal şi public.
Din discuţiile de până acum din Colegiu, există şi o probabilitate ca la şedinţe să nu se pomenească nume, ci doar să se facă referire la un banal număr de înregistrare a dosarului.
Preşedintele Colegiului CNSAS, Ladislau Csendes, este însă deocamdată optimist, mai ales după eliminarea sintagmei „poliţie politică“. „S-a mai redus, desigur, marja noastră de acţiune. Dar e bine că nu se pot face niciun fel de presiuni, întrucât circuitul dosarelor e mult mai clar, şi conţinutul şedinţelor devine public în momentul când sesizăm instanţa“, spune el.
MINISTRU DE EXTERNE
Lazăr Comănescu, primul căutat la dosar
Primul verificat din oficiu după noua lege va fi, cel mai probabil, noul ministru de externe Lazăr Comănescu, intrat în diplomaţie înainte de 1989. Potrivit unor surse din Colegiu, căutarea lui la dosar va fi propusă în şedinţa de marţi. Mai slabe speranţe sunt însă în cazul candidaţilor pentru locale. Pentru aceştia, legea a venit cu o procedură greoaie, potrivit căreia lista lor ar urma să vină din teritoriu în 30 de zile după termenul-limită de depunere a candidaturilor.
În cele zece zile care ar mai rămâne până la vot, CNSAS nu va mai avea astfel timp nici pentru a verifica un mic procent dintre aceştia. „E clar că n-o să avem timp să-i verificăm pe toţi. Dar vom continua după instalarea lor în funcţie“, estimează Ladislau Csendes, preşedintele Colegiului CNSAS.
Sâmbătă, 19 Aprilie 2008. 0 vizualizări, 10 comentarii, 0 voturi
CNSAS poate „albi“, deşi nu mai dă verdicte
De luni, noul CNSAS se poate întoarce la muncă, după ce ieri a fost publicat în Monitorul Oficial regulamentul intern al instituţiei. Opinia publică nu va avea acces la dosarele în care Colegiul decide necolaborarea cu Securitatea.
De luni, noul CNSAS se poate întoarce la muncă după ce ieri a fost publicat în Monitorul Oficial şi regulamentul intern care urma să umple golurile lăsate în ordonanţa de resuscitare a instituţiei. Nu va putea verifica însă decât o parte infimă dintre candidaţii la locale.
În noua formulă de funcţionare, CNSAS pierde o bună parte din puterea de deconspirare a Securităţii, delegată justiţiei, şi rămâne, în schimb, cu cea de a-i „albi“, la nevoie, pe foştii ofiţeri şi turnători. În plus, publicarea pe internet a dosarelor, fluturată de guvern la momentul emiterii ordonanţei, se va materializa în postarea unor documente anonimizate total, însoţite de un număr de înregistrare în arhive şi nu de numele titularului de dosar.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:








Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum