Oficial executivul european este de părere că România şi Bulgaria nu vor putea ieşi de sub supraveghere, până când nu vor îndeplini toate angajamentele asumate la aderare, precum înfiinţarea unei agenţii speciale pentru probleme de integritate şi verificarea declaraţiilor publice de avere ale oficialilor, dar mai ales asigurarea unui sistem judiciar eficient şi transparent. Pentru amândouă statele, Comisia va puncta pe lipsa de voinţă a politicienilor în lupta contra corupţiei.
Procese prea lungi si sentinţe blânde
EUobserver susţine că Parlamentul României va fi criticat pentru blocarea anchetelor în cazul unor infracţiuni de luare şi dare de mită, în care sunt implicaţi politicieni, iar judecătorii pentru că permit trenarea proceselor, dar şi pentru faptul că sentinţele sunt prea blânde. Singurul avantaj care va fi luat în seamă, pentru România, este adoptarea codurilor civile şi penale, însă Comisia nu se va pronuţa efectiv, înainte de a vedea care va fi impactul noii legislaţii.
Autorităţile de la Sofia vor fi criticate pentru că nu au trimis în instanţă capii mafiei, în special pe cei cu puternice legături politice şi acces la fondurile UE. În opinia EUobserver, comisia nu va mai recomanda sancţiuni, aşa cum s-a întâmplat vara trecută, când CE a decis să îngheţe fonduri de 800 milioane de euro destinate Bulgariei şi 190 milioane euro pentru sectorul agricol din România.
Vineri, 17 Iulie 2009. 0 vizualizări, 16 comentarii, 0 voturi
Comisia Europeană nu va ridica monitorizarea pe justiţie
Comisia Europeană va recomanda, săptămâna viitoare, ca România şi Bulgaria să rămănă sub un mecanism special de monitorizare şi după 2009. Măsura este consecinţa progresului lent în reformarea justiţiei şi în lupta contra corupţiei şi crimei organizate, din cele două state, susţine EUobserver.
Sursa: WikipediaRecomandările comisiei vor fi prezentate public, în 22 iulie. Decizia vine în ciuda încercărilor autorităţilor române de a ieşi din mecanismul de monitorizare, aplicat de autorităţile comunitare, încă din perioada de preaderare la Uniunea Europeană, ca efect al reformelor incomplete din justiţie şi a problemelor de corupţie.
Germania, Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria sunt pentru continuarea monitorizării, pentru că se consideră că în absenţa verificărilor UE problemele din Justiţie se vor accentua. Reprezentanţii acestor state dau ca exemplu tentativa unor politicieni de desfiinţa Departamentul Naţional Anticorupţie, demers care a eşuat, tocmai în contextul monitorizării atente din partea UE.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum