Complotul marilor companii împotriva alimentaţiei sănătoase

Etichetele verzi ne anunţă că produsele de pe rafturi sunt eco, lanţurile de magazine de tip fast-food au fost obligate, prin lege, să afişeze valorile nutriţionale ale tuturor alimentelor pe care le comercializează.

Tot legea a interzis vânzarea în apropierea ÅŸcolilor de produse considerate “pericol” pentru sănătatea copiilor.

Cu toate acestea, există câteva secrete pe care marile companii din industria alimentară le Å£in bine ascunse, pentru a-ÅŸi putea menÅ£ine afacerile pe val.

Unul dintre ele este reprezentat de publicitate. În ciuda crizei, continuă să fie cheltuite anual milioane de euro pentru promovarea produselor nesănătoase. Încă se face reclamă la hamburgeri, la băuturi dulci ÅŸi acidulate, fără a se preciza cât de dăunător este respectivul produs pentru sănătatea consumatorilor.

PăpuÅŸica de lângă hamburger

Pentru a se asigura că nu duc lipsă de cumpărători, lanÅ£urile de magazine de tip fast-food inventează, cel puÅ£in o dată pe lună, tot felul de promoÅ£ii, oferind, odată cu meniul complet, care cuprinde, invariabil, porÅ£ia de cartofi prăjiÅ£i în foarte mult ulei, ÅŸi câte o jucărie care înfăţiÅŸează un personaj în mare vogă printre cei mici.
 
Ultimele studii au arătat tendinÅ£a companiilor de a suporta sume impresionante pentru a diminua “preocupările” din sistemul sanitar cu privire la produsele lor. Potrivit unei analize realizate în Statele Unite, majoritatea cercetărilor de piaţă cu privire la efectele laptelui pasteurizat, al băuturilor carbogazoase sau al apei minerale asupra organismului, comandate de marile companii, au fost favorabile acestora, în comparaÅ£ie cu studiile realizate fără niciun sprijin financiar din partea reprezentanÅ£ilor industriei alimentare.

În cazul în care studiul este comandat de producătorii de alimente, acesta seamănă mai mult cu o reclamă decât cu o cercetare ÅŸtiinÅ£ifică.

În plus, producătorii de alimente considerate nesănătoase (junk-food) donează sume importante de bani asociaÅ£iilor care se ocupă de siguranÅ£a alimentelor. Printre aceÅŸtia se numără Coca-Cola, compania care are mare trecere la factorii de decizie din domeniul alimentaÅ£iei ÅŸi nutriÅ£iei din Statele Unite, prin intermediul programelor ÅŸi evenimentelor organizate de American Diabetes Association (ADA).

PoziÅ£ia oficială a AsociaÅ£iei parează însă orice urmă de incriminare care ar putea plana asupra sa:

„Aceste colaborări se desfăşoară numai cu condiÅ£ia că toată lumea să înÅ£eleagă că ADA nu susÅ£ine niciun fel de acÅ£iune care nu corespunde cu principiile ÅŸi mesajele asociaÅ£iei cu privire la alimentaÅ£ia sănătoasă”, a declarat preÅŸedintele Martin Yadrick. „Considerăm că este absolut necesar să ne aflăm la aceeaÅŸi masă cu marile companii producătoare de alimente, datorită puternicei influenÅ£e pe care o putem exercita asupra lor”, explică dieteticianul.

Natural înseamnă neprofitabil

Produsele alimentare nemodificate, cât mai naturale, precum legumele ÅŸi fructele, nu reprezintă sub nicio formă o sursă de câÅŸtig pentru marii producători. Astfel se ajunge ca, în loc de produse sănătoase, obÅ£inute din grâu, porumb sau soia cultivate fără a fi forÅ£ate prin îngrăşăminte sau alte chimicale nocive, pe mese să ajungă alimente nesănătoase, bogate în calorii, obÅ£inute din ingrediente modificate genetic.

În plus, alimentele supuse modificărilor sunt mai puÅ£in săţioase decât cele naturale, fapt ce contravine principiilor marilor companii. Merele din grădină, de exemplu, au un conÅ£inut mai bogat de fibre ÅŸi vitamine atunci când sunt consumate în stare naturală, însă, odată prelucrate - nectar sau suc- îÅŸi pierd toate aceste proprietăţi. La fel se întâmplă ÅŸi cu pâinea din făină albă, dar ÅŸi cu restul alimentelor”moderne”.
 
Imagine falsă

Mai bine consumăm zahăr decât îndulcitori

Nu a trecut mult timp de când a fost interzisă comercializarea în ÅŸcoli a sucurilor carbogazoase sau cu îndulcitori. Imediat însă, marile companii au venit cu oferte practic de nerefuzat: băuturile pentru sportivi sau apele mineralizate. În ciuda reputaÅ£iei lor încă destul de bune, aceste produse ascund cantităţi deloc neglijabile de zahăr ÅŸi calorii.
 
În genereal, băuturile de tip diet nu au o conotaÅ£ie pozitivă din punct de vedere nutriÅ£ional, ele fiind, de fapt, numai o imagine de marketing. O băutură pe care scrie că nu conÅ£ine zahăr, de exemplu, are în compoziÅ£ie alte elemente cu mult mai nocive pentru organism decât zahărul. Aspartamul este unul dintre ele, cel mai contestat produs chimic de sinteză, pe care îl găsim în majoritatea băuturilor diet comercializate.

"Este adevărat că aspartamul nu conÅ£ine calorii", spune prof.dr. Gheorghe Mencinicopshi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, "însă afectează grav metabolismul, creând stresul metabolic". Astfel, acest gen de produse, deÅŸi fără calorii, duc, în timp, la îngrăşare, deoarece ele determină, potrivit doctorului Mencinicopshi, un reflex insulinic cefalic (la nivelul creierului), organismul încercând să compenseze lipsa de zahăr. În plus, majoritatea produÅŸilor chimici din componenÅ£a băuturilor de tip diet sunt cancerigeni.

Sănătate cu alimentele fără grăsimi, simplu mit

SpecificaÅ£iile ÅŸi atenÅ£ionările de pe etichetă nu fac produsul mai sănătos. InscripÅ£ionări de tipul ”zero grăsimi” sau ”cereale integrale” pot crea impresia falsă că produsul este 100% la sută natural ÅŸi sănătos. Realitatea este, însă, alta. Chiar dacă alimetul respectiv nu conÅ£ine grăsimi, există, cu siguranţă, în compoziÅ£ia lui un compus care dăunează sănătăţii, cum a fi sarea, zahărul sau grăsimile saturate. În plus, spun nutriÅ£ioniÅŸtii, astfel de etichete distrag atenÅ£ia de la conÅ£inutul bogat în calorii al alimentului.

”Noi nu încercăm ca, prin etichetă, să sugerăm că chipsurile sunt mai sănătoase decât asparagusul”, se apără reprezentanÅ£ii unei mari companii producătoare de astfel  de alimente ÅŸi de sucuri carbogazoase.
 
În acest context, concluzia nu poate fi decât una singură: MâncaÅ£i cu moderaÅ£ie, consumaÅ£i cât mai multe fructe ÅŸi legume proaspete ÅŸi ignoraÅ£i produsele fast-food.

CITIÅ¢I ÅžI:

Cum vom ajunge să trăim cu „chimicale naturale”

Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri