Comunitatea romanilor din Germania

Origini si considerente sociale

Minoritatea romana din Germania se afla ca numar de persoane pe locul al optulea, in urma altor minoritati mult mai puternic reprezentate ca de exemplu : minoritatea turca, (fosta) iugoslava, (actualmente sirba, croata si bosniaca), italiana, greaca, portugheza etc.

Limba romana este ocazional folosita si de fosti cetateni romani de nationalitate germana (sasi transilvaneni , svabi banateni, svabi satmareni, zipseri si germani din Bucovina). Limba romana mai este folosita si de etnici maghiari din Romania  precum si alte minoritati etnice din tara de origine. De asemenea limba romana este ingeneral majoritar folosita in casatoriile mixte (romano-germane).

Numerosi romani nativi au dobindit intre timp in mod legal cetatenia germana, fiind declarati la recensamintele populatiei  dupa apartenenta statala ca germani. Principiile legilor germane care nu aproba dubla cetatenie decit in cazuri cu totul deosebite, duc la o noua cifra oficiala a romanilor declarati ca atare in Germania  la circa 90-100.000 persoane(1999), care suma raportata la numarul efectiv de vorbitori ai limbii romane de 180-200.000 de persoane este in fond injumatatita.

Pe linga acestea, unii romani poarta din considerente sociale si economice numele de familie al etnicului/etnicei german(e) cu care s-au casatorit, astfel incit identificarea sa ca etnic roman devine in aceste conditii deosebit de dificila, chiar si prenumele putind fi modificat pina cu citiva ani in urma in momentul intocmirii actelor de imigrare, fapt care a condus la situatii de folosire (benevola partial) a unui prenume german uzual de genul: din Ioan - Johann, din Nicolae - Nikolaus, din George sau Gheorghe - la Georg. Exemplele ar putea continua. Fenomenul acesta nu a fost constrins prin legile in vigoare, acest fapt fiind inteles si ca o incercare a imigrantilor romani de a se integra rapid  in noua societate, cei in cauza putind pastra in noile acte de identitate germane prenumele din nastere folosit in actele romanesti.

Casatoriile mixte cu etnicii germani originari din Romania sau cu cetatenii romani care puteau dovedi originea etnica germana, chiar partiala (de regula vorbitori preponderenti ai limbii romane, mai ales in situatia in care nu proveneau din zonele germane istorice din Romania), au condus in special la anii de dupa caderea regimului comunist la o imigratie puternica romaneasca, romanii veniti de prin anii 1990 incoace fiind majoritari . Pe linga cei sositi in ultimii 10-12  ani, exista in Germania si romani stabiliti de dupa al doilea razboi mondial, fosti cetateni romani de nationalitate germana , chiar si  fosti membri ai Wehrmachtului german (germani nativi din Romania, inclusiv din Basarabia si Bucovina), care au gasit dupa al doilea  razboi mondial o noua patrie in Germania ,precum si alti diversi refugiati politici din anii comunismului, romani din Banatul sirbesc, Valea Nisului etc.
 

Minoritatea romana a ajuns in Republica Federala a Germaniei pe diferite cai: imigratie legala (prin casatorie, azil politic in anii comunismului, prin casatorie cu etnici germani originari din Romania, casatorii cu cetateni germani, etc.), existind insa cel putin in anii imediat urmatori revolutiei romanestei ,si o imigratie ilegala - bazata de principii straine dreptului international. Multi dintre romanii rezidenti in Germania poseda insa cetatenia germana in mod legal sau au o permisiune de sedere permanenta, in conditiile in care se afla la munca- o permisiune de sedere limitata pe durata contractului de serviciu.

Minoritatea romana provine, om general, din zonele istorice locuite de etnicii germani stabiliti de secole in Romania, in special in sudul Ardealului si Banat, dar si din nordul Moldovei, Bucovina de nord, sudul Basarabiei, regiunea Bucuresti, Banatul sirbesc. In afara de romanii de la nord de Dunare exista si o mica minoritate aromana, integrata de statisticile autohtone in special in cadrul minoritatii grecesti sau iugoslave, acesti romani sud-dunareni (care se denumesc ei insusi "vlahi") vorbind pe linga limbile statelor de unde provin si dialectele aromanesti,  provenind in special din nordul Greciei, Macedonia, Kosovo , Albania etc.

Intelectualitatea si cultura romana din Germania

Intelectualitatea romana incepe sa fie regulat reprezentata in viata sociala si culturala romaneasca din Germania, fiind constituita in special din numarul mare de abolventi universitari, in special al facultatilor romanesti avind de regula profesii academice in medicina, farmacie, industrie, telecomunicatii etc. Prin introducerea in anul 2000 de catre guvernul german a Green Card-ului, piata informational-tehnologica germana a angajat numerosi informaticieni de origine romana.(locul al doilea dupa statisticile germane). Proportional insa , raportat la cifra oficiala a minoritatii romane intelectualitatea romaneasca este in acest sens mai bine reprezentata decit elitele intelectuale ale altor minoritati europene, care prin traditie au "livrat" in Germania brate de munca ieftine, asa zisii "Gastarbeiter".

Printre personalitatile de prestigiu romane stabilite in Germania se numara prof. dr. ing. Radu Popescu-Zeletin, prof.dr. Eugen Coseriu, Radu Barbulescu, redactor sef al revistei "Observator", istoricul de arta Pavel Chihaia, prof. Vladimir Iliescu, Ion Iancu Bidianu, directorul Institutului din Freiburg, prof. Vasile Barba, prof.dr. Dionisie Ghermani, dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, dr. Gheorghe Olteanu, publicist, dna. Brandusa Massion, fondatoarea CROM-RHINMAIN, dl. Mircea Tudoran, publicist, familia Ciurea, cunoscuti scriitori si publicisti, istoricul de arta Eugen Cojocaru si multi altii.

In Germania exista manifestari culturale romanesti: in Stuttgart : cenaclul asociatiei Agero, in München cenaclul Uniunii Scriitorilor Romani in Germania, al  societatii Apozitia, al societatiiAlianta civica, in Ofenbach al CROM (Comunitatea romana din Rhein-Main) etc.

Limba romana in familie si societate

Prin faptul ca limba romana nu este folosita ca limba de predare in invatamint, copiii de origine romana vorbesc limba romana restrictiv,  doar in familie sau in mica comunitate, preferind de regula limba nationala germana in comunicatie, astfel ca limba romana in a doua sau a treia generatie nu mai este direct folosita decit in familie cu membrii de familie originari din Romania.

In afara de aceasta in cadrul casatoriilor mixte, numeroase persoane de origine romana prefera in comunicatie chiar in familie limba germana, folosita de altfel prioritar de membrii tineri ai familiei. Nu sint rare cazurile in care un parinte se adreseaza copilului sau in limba romana, raspunsul acestuia urmind insa in limba germana. Putem vorbi insa despre o criza de identitate a acestor copiii,in conditiile in care  acest proces este prezent  in cadrul altor minoritati etnice care locuiesc de mai multe generatii in Germania?

Copii cetatenilor romani nascuti dupa 2000 pot pastra dubla cetatenie pina la implinirea virstei de 23 de ani, urmind ca odata cu implinirea acestei virste, sa se decida pentru una dintre cetatenii, in Germania principiul dublei cetatenii fiind permis doar in cazul cu totul deosebite.
 

Surse: hetco.de, Fundatia pentru Romanii de Pretutindeni