Concediaţii, sacrificaţi pentru creşterea salariilor celor rămaşi

„Aşa s-a lucrat din 1990, cu salariul minim ca bază de calcul. Va trebui revizuit şi noul proiect al legii salarizării unice”, ne-a declarat Adrian Cojocaru, vicepreşedintele Cartel Alfa.

Astăzi, în cadrul întâlnirii săptămânale, sindicatele vor discuta şi subiectul legii salarizării, care intră în perioada următoare în dezbatere publică, pentru 30 de zile. Fondul Monetar Internaţional a avertizat că stabilirea câştigurilor bugetarilor în funcţie de salariul minim este un „potenţial pericol”.

Ministrul muncii, Marian Sârbu, a declarat, săptămâna trecută, că salariul minim va creşte, anul viitor, cu aproximativ 25%, ajungând la 750 de lei. Sindicatele susţin însă că este vorba de o sumă mai mare. „Salariul minim se va apropia de 1.000 de lei”, spune Adrian Cojocaru. Astfel, este de aşteptat ca neînţelegerile dintre sindicate şi guvern să se acutizeze şi pe subiectul salariului minim.

Medicul specialist: 750 de lei mai puţin

Sindicatele critică „tăierea” coeficienţilor de calcul al salariilor din noul proiect de lege, faţă de vechea variantă.

• Un manager de spital cu peste 400 de paturi, care trebuia să aibă 9 salarii minime pe economie, va beneficia de cel mult 6,8 salarii minime, iar directorul medical va avea 6,45 salarii faţă de 8,55.
  
  
• Mai puţini bani va avea şi asistentul-şef din Serviciile de Ambulanţă: 2.820 de lei faţă de 3.750 de lei.
  
  
• Medicul primar va încasa lunar 3.060 de lei în loc de 3.450 de lei.
  
  
• Medicul specialist va primi 2.250 de lei în loc de 3.000.
  
  REMUNERAŢIE. Un asistent-şef din Serviciile de Ambulanţă va primi un salariu lunar de 2.820 de
  lei, conform ultimei variante a legii salarizării, faţă de proiectul precedent, când avea 3.750 de lei
  
  PROIECTUL LEGII SALARIZĂRII UNICE
  
  Sindicaliştii ameninţă cu proteste şi cu greve generale
  
  Oana Botezatu
  
  Andreea Vădan
  
  Pentru prefecţi, coeficienţii scad cu aproximativ 25%, de la 9,80 (5.880 de lei) la 7,40 (4.440 de lei). Pentru funcţiile publice de conducere, în cazul directorului general, treapta I de salarizare, a inspectorului-şef de stat şi a inspectorului general de stat, coeficientul s-a micşorat de la 8,80 (5.280 de lei) la 6,60 (3.960 de lei).
  
  Funcţionarii publici nu sunt impasibili la reducerea propusă de Ministerul Muncii. „Încă de la început noi am considerat că legea salarizării unitare, care are o aplicabilitate pe termen lung, nu trebuie să fie asumată de guvern acum, în această perioadă de criză. De la început am zis că nu va fi nicio creştere salarială concretă, pentru toată lumea. Ca să corectezi sistemul e nevoie de bani, iar România nu-i are”, spune Liviu Toader, prim-vicepreşedintele Sindicatului Funcţionarilor Publici.
  
  „Dacă guvernul nu-şi întoarce faţa la popor, nu excludem nicio formă de protest, de la pichet la grevă generală”, conchide el.
  
  „Ne poartă ca pe steagurile de 23 August”
  
  Sindicaliştii din educaţie sunt cei mai înverşunaţi împotriva Cabinetului Boc, deoarece reducerile propuse pentru educaţie sunt cuprinse între 18% şi 25%.
  
  De exemplu, pentru profesorul universitar coeficientul se reduce de la 10,10 (6.060 de lei), pentru vechime maximă de peste 40 de ani, la 7,60 (4.560 de lei).
  
  Tăieri se fac şi la salariile rectorilor (de la 11,23 la 8,45) şi ale decanilor (de la 10,85 la 8,15).
  
  În cazul profesorului I, grad didactic I cu peste 40 de ani vechime, coeficientul scade de la 5,45 (3,270 de lei) la 4,10 (2.460 de lei).
  
  „E o porcărie tot ce se întâmplă, ceea ce face guvernul nu este decât o sfidare a partenerilor sociali. Au schimbat regula jocului! Ca de obicei, deşi se bat cu pumnul în piept că ţin cont de propunerile partenerilor sociali, cei din guvern nu fac decât să ne poarte ca pe steagurile de 23 August”, precizează Răsvan Bobulescu, preşedintele Federaţiei Alma Mater.
   
  „Cred că nu vor ţine cont de nemulţumirile noastre. Aşadar, probabil că vom ieşi în stradă după 15 septembrie”, adaugă liderul sindical.
  
  Inspectorii ANI: „Pentru noi nu e o mare problemă”
  
  Şi vocile din magistratură se arată nemulţumite de proiectul Ministerului Muncii, care prevede o reducere de 20% în cazul vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), noii coeficienţi fiind 11,90, faţă de 14,90 iniţial.
  
  Potrivit reprezentantului So- Just, judecătorul Cristi Danileţ, „măsura intră în contradicţie cu normele mai multor Constituţii ale statelor europene, care interzic orice tăiere a salariului magistraţilor”.
   
  SoJust e de părere că în acest mod se creează o presiune asupra judecătorilor. „Dacă noi începem să condamnăm oameni politici, aceştia se constituie ulterior într-un grup şi decid să ne taie sporurile”, crede Danileţ.
  
  Potrivit acestuia, soluţia ar fi ca legea să se aplice pentru noii judecători. Peprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) se arată mai optimişti.
  
  „Atâta timp cât legea de salarizare nu va afecta şi coeficienţii inspectorilor de integritate - coloana vertebrală a Agenţiei, pentru noi (conducerea ANI - n.r.) nu e o mare problemă”, declară secretarul general Horia Georgescu. Reprezentanţii ANI spun că nu se vor afilia valului de proteste.
  
  BUGET SĂRAC
  
  Concedieri în primării şi consilii judeţene
  
  Primăriile din comunele cu până la 1.500 de locuitori vor avea, în medie, 12 funcţionari, iar cele din localităţile cu 1.500-3.000 de locuitori - 14 angajaţi, potrivit unor surse din administraţie.
  
  În primăriile cu o populaţie cuprinsă între 3.000 şi 5.000 de locuitori, ar urma să activeze 16 funcţionari, în cele cu 5.000-10.000 – 21, iar în comunele mai mari, cu 10.000-20.000 de locuitori - 24 de funcţionari.
  
  Pe de altă parte, Gheorghe Falcă, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, a declarat astăzi că nu crede că anul acesta ar putea avea loc reduceri de personal în sistemul administraţiei publice. „Nu cred că acum se pot face reduceri în sistem, în actualele condiţii. E nevoie de timp. Suntem aproape în septembrie. Dacă o primărie vrea să facă schimbări de personal, trebuie să schimbe organigrama, care trebuie aprobată în consiliul local şi e nevoie să fie afişată la transparenţă timp de 30 de zile, iar apoi este nevoie şi de avizul funcţionarilor publici. Cea mai rapidă cale ar fi apariţia unor legi speciale cu normative. Dacă se dă de la Bucureşti o lege, poţi să faci anumite restructurări imediat”, consideră primarul Aradului, Gheorghe Falcă.
  
  Primarul Gheorghe Falcă a recunoscut că este nevoie de restructurări, dar în zonele cu exces de angajaţi şi spune că trebuie văzut unde s-au făcut excesele, la administraţiile locale sau în agenţiile guvernamentale.
  
  În acest context, din Capitală ar urma să fie disponibilizaţi 60% dintre funcţionari, adică în jur de 600 de angajaţi. Autorităţile locale vor putea să-şi menţină personalul din aparatul propriu peste normativul stabilit.
  
  Pentru aceşti angajaţi însă nu vor mai beneficia de fonduri de la buget, a avertizat, ieri, la Buşteni, ministrul administraţiei şi internelor, vicepremierul Dan Nica, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale din toată ţara.
  
  „Am găsit cazuri în care raportul dintre personalul din primării sau consilii judeţene la numărul de locuitori era de 1 la 5, ceea ce înseamnă o lipsă de responsabilitate a banului public”, a explicat Dan Nica. (Alex Negru, Răzvan Bunea)