Constanda poate uşura primăria de 167.000.000 €

Autor: Antoaneta Etves

Omul de afaceri Costică Constanda, marele câştigător al „războiului celor 54 de PUZ-uri” - din cauza căruia au existat mai multe scandaluri în cadrul şedinţelor din Primăria Capitalei (cel mai recent fiind bifat miercurea trecută, când consilierii s-au certat ca la uşa cortului) şi care a făcut PSD-ul să-şi dea demisia din Consiliul General, acum doi ani - este hotărât mai mult ca oricând să „stoarcă” de bani Primăria Bucureştiului. Acest lucru, în principal, ca urmare a faptului că, în ultimele trei şedinţe (una pe 24 septembrie şi alte două miercuri, 30 septembrie), consilierii au refuzat să supună la vot planul urbanistic zonal (PUZ) aparţinând lui Constanda.

Dacă ar fi fost aprobat, PUZ-ul i-ar fi permis lui Constanda să ridice o clădire de 28 de metri în Satul Francez, după vechea lege a urbanismului. Termenul în care se putea aproba planul a expirat pe 30 septembrie, aşa că omul de afaceri are acum mână liberă la procese.

„Primim şi contravaloarea, dacă primăria vrea parcul”

Constanda ne-a spus ce vrea să facă în continuare, prin intermediul mandatarului său, avocatul Traian Briciu: să-şi ia înapoi terenul Parcul Bordei, să-şi recupereze despăgubirile pe care municipalitatea trebuia să i le dea din 2008, când nu i-a permis să construiască pe terenul din parc (spaţiu verde) şi să-şi recupereze banii pe care i-a cheltuit pe casele din Satul Francez, plătiţi mu nicipalităţii odată cu primirea Satului în schimbul parcului.


„Domnul Constanda este dispus să primească şi contravaloarea terenului din Bordei, dacă municipalitatea doreşte să păstreze zona ca spaţiu verde”, a explicat Briciu.

Terenuri sau milioane de euro

„Atunci când a acceptat să dea înapoi terenul din Bordei, omul de afaceri a parafat un contract: a renunţat la despăgubirile pretinse municipalităţii şi a plătit milioane de euro pentru casele existente în Sat. Iar primăria se obliga să-i aprobe un PUZ în Satul Francez, teren unde, de altfel, există construcţii, deci nu era nicio problemă să-i dea voie să construiască”, a mai spus avocatul.

Dacă municipalitatea nu va accepta să restituie terenul din Bordei, va trebui să-i plătească lui Constanda contravaloarea suprafeţei respective. Adică, aproximativ 132 de milioane de euro, potrivit unui raport de evaluare existent în Hotărârea de Consiliu numărul 5/2008. La aceştia se adaugă banii pe case, 6,4 milioane de euro, şi despăgubirile cerute anul trecut - aproximativ 29 de milioane de euro. În total - 167,4 milioane de euro.

Dacă edilii vor decide să-i înapoieze întregul Parc Bordei (în care au investit peste jumătate de milion de euro doar pentru reamenajare), Constanda nu mai vrea decât cele 29 de milioane de euro despăgubire şi banii pe case. O sumă rotundă de 35,4 milioane de euro. Fără să punem la socoteală banii pe care municipalitatea i-ar cheltui în instanţă.

RELAŢIE DE DURATĂ

Între Sat şi Bordei, „idilă” începută înainte de 2000

Povestea dintre Constanda şi Primăria Capitalei a început, înainte de 2000, când omul de afaceri a cumpărat, de la familia Lincaru, dreptul litigios asupra a 3,3 ha din Satul Francez (construit în anii ă90, în urma asocierii dintre primăria condusă de Crin Halaicu şi francezii de la Bouygues; aceştia n-au mai putut plăti taxele, iar satul a ajuns la municipalitate).

În 2003, primarul Traian Băsescu i-a dat lui Constanda, la schimb pentru Sat, aceeaşi suprafaţă în Parcul Bordei. Pentru că a vrut să construiască locuinţe în zonă, iar primăria s-a o pus fiindcă era spaţiu verde, Constanda s-a adresat instanţei. După cinci ani, instanţa i-a dat câştig de cauză, obligând consiliul să-i plătească 18 milioane de euro despăgubire.

Ca să nu-i dea banii şi să păstreze parcul, consiliul i-a dat 2,8 ha în Sat şi s-a obligat să-i aprobe lui Constanda planurile urbanistice, respectând caracteristicile zonei.

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele