Consumul de produse româneşti ne va scoate din criză

De aceea, măsurile de stimulare a consumului, cum sunt majorarea pensiilor şi neimpozitarea profitului reinvestit, sunt binevenite.

“Neimpozitarea profitului reinvestit este o măsură bună deoarece este probabil, singura măsură care stimulează cererea agregată pe timp de criză. Astfel, banii câştigaţi de firme se întorc în economie”, apreciază Liviu Voinea.

În opinia sa, investiţiile trebuie făcute cu grijă pentru a nu se ajunge la costuri supraevaluate.

Buzunarul românului, mai strâmt decât al neamţului

Consilierul financiar Radu Vasilescu apreciază că în momentul de faţă nu este oportun ca populaţia să fie încurajată să consume.

“Este puţin cam devreme. Până când nu vom vedea nişte măsuri menite să ne conducă spre relansarea economică, creşterea consumului în rândul populaţiei nu va avea rezultatele scontate. După ce măsurile economice vor avea rezultate bune, populaţia îşi va recăpăta încrederea în economie şi va creşte şi consumul”, a explicat pentru evz.ro fostul şef al ING Fond de Pensii.

Spre deosebire de francezi şi germani, care au aşteptat ca preţurile să coboare până la un nivel acceptabil, pentru a reîncepe să consume, românii profită de reduceri şi promoţii. De aceea, nu se poate face o paralelă între efectele creşterii consumului pe pieţele europene şi ceea ce se petrece în România.

“Nu trebuie să confundăm puterea de cumpărare şi spiritul economic al francezilor şi mai ales al germanilor cu realitatea din România. Preţurile din Franţa şi Germania s-au redus până la un punct pe care ei l-au considerat oportun pentru a începe achiziţiile”, a conchis Radu Vasilescu.

Porcul românesc, soluţie anti-criză

Oamenii de afaceri susţin că o creştere a consumului va sprijini redresarea economiei, cu condiţia ca românii să consume produse româneşti. Pentru aceasta, statul trebuie să ia o serie de măsuri menite să ajute antreprenorii locali să îşi dezvolte producţia.

“Dacă se va stimula consumul din importuri, nu vom obţine nimic”, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

În cadrul întrevederilor cu reprezentanţii FMI, AOAR a cerut ca fondul pentru garantarea creditelor pentru investiţii să fie suplimentat. Astfel, se vor putea continua investiţiile în zone ca zootehnia sau producţia agricolă.

Cristian Pârvan spune că, prin creşterea numărului de ferme sau de sere, România ar putea ajunge să acopere din producţia internă cel puţin jumătate din necesarul de consum de carne de porc sau legume.

Programele "verzi", o soluţie eficientă

Alte domenii în care statul ar putea interveni pentru a stimula consumul sunt programele de tipul “Prima casă”, reabilitarea termică a clădirilor sau energia regenerabilă. Aceste măsuri vor conduce la creşterea încrederii populaţiei în economie, antrenând creşterea consumului.

“Ieşirea din criză se face prin investiţii, care să stimuleze păstrarea şi crearea locurilor de muncă. Atunci când oamenii vor avea încredere că nu vor rămâne fără slujbe, că nu li se va tăia din salarii, atunci vor reîncepe să consume, deoarece reducerea acestuia se datorează unui factor psihologic normal în această perioadă: teama”, apreciază Cristian Pârvan.

Germania a adoptat două pachete de măsuri anticriză. Primul proiect a prins contur în noiembrie 2008 şi al doilea în ianuarie 2009. Între măsurile anticriză adoptate de cabinetul Merkel s-au numărat şi programul de reînnoire a parcului auto şi stimularea investiţiilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Exemplul german

Siegfried Mureşan, consilier parlamentar în Germania, a declarat că, în ciuda ieşirii din recesiune, rata şomajului se va majora în perioada următoare.

“Germania a avut pe ce pune mâna pentru a stimula economia. Întreprinzătorii germani sunt mai optimişti, dar capacităţile de producţie sunt încă reduse. Se aşteaptă ca rata şomajului să mai crească”, a conchis consilierul.
 
Berlinul a reuşit să sporească exporturilor, concomitent cu reducerea importurilor.

Evz.ro a desfăşurat în perioada 27 februarie - 09 iunie o campanie de promovare a produselor româneşti în care s-au regăsit de la mierea de albine, panificaţie, lactate, vinuri la fabricanţii de mobilă, haine şi produse cosmetice.