„Interesant, dar temporar!”
Analistul financiar Dragoş Cabat nu este convins că aurul ar fi la fel de preţios pe burse, pe cât este şi în bijuterii: „Este interesant, dar temporar, pe termen scurt! Va înceta să atragă atenţia investitorilor, în momentul în care piaţa materiilor prime se va relansa, iar metalele cu destinaţie industrială vor fi din nou la mare căutare. În industrie, un metal preţios este mult mai rar folosit decât oţelul, aluminiul, cuprul”.
El recunoaşte că, pe un termen foarte scurt, de câteva luni, aurul ar putea fi de interes ca investiţie, în cazul în care cineva doreşte să-şi ferească banii de devalorizare, că sunt lei sau valută. „Dar nu i-aş sfătui să cumpere aur pe cei care doresc să câştige din investiţii financiare pe termen lung”, completează Dragoş Cabat.
„Ultima redută în faţa crizei!”
O opinie puţin diferită este cea a consultantului bancar Bogdan Baltazar. Bancherul vede în aur o investiţie importantă. „Aurul are în continuare o perspectivă foarte frumoasă. Există fonduri de asigurări şi chiar fonduri de pensii internaţionale care plasează banii deponenţilor în aur, tocmai pentru a fi sigure de păstrarea valorii investiţiei”, apreciază Bogdan Baltazar.
El regretă că în România nu există o piaţă serioasă a aurului. „Producţia de la Roşia Montană ne-ar asigura o siguranţă financiară mai mare, ca stat. Încă 30 de mine de aur din Europa folosesc sistemul cu cianură şi nimeni nu s-a plâns de riscuri, pentru că nu există”, consideră consultantul bancar.
Un cub cu latura de 100 metri
Mihai Pacioianu, preşedintele executiv al Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase din România - Diamond Gold, atrage atenţia că investiţiile în aur nu sunt pentru cei mulţi.
„Persoanele care doresc să investească pe piaţa acestui metal preţios trebuie să cunoască totul despre bursa aurului. Oricum, dacă ne uităm în urmă cu câţiva zeci de ani, vedem că singurul trend pe piaţă este unul ascendent”, spune Pacioianu.
Potrivit datelor centralizate la Diamond Gold, cererea de aur mondială este de 3.500 de tone, anual. Dar producţia nu depăşeşte 2.500 de tone.
„În momentul de faţă, toată cantitatea de aur din lume adunată într-un singur bloc ar arăta ca un cub cu latura de maximum 100/100 metri”, exemplifică el. În ce priveşte piaţa românească de profil, a fost şi ea atinsă de criză. Faţă de 2007 şi 2008, când erau importată o cantitate medie anuală de 15 tone, în tot anul trecut nu au intrat în România mai mult de nouă tone de aur. „Din această cantitate, aproximativ o tonă a fost achiziţionată în scop investiţional”, spune preşedintele Diamond Gold.
„Aurul atrage răul!”
Mihai Pacioianu ştie că aurul nu are doar valoare, ci şi puteri malefice. „Mai toate loviturile de stat au fost finanţate cu monezi de aur şi mai puţin cu dolari americani. Nu banii de hârtie au valoare pentru cei din deşert sau cei din junglă, dar ştiu să preţuiască metalul preţios”, precizează Pacioianu.
Aurul nu-şi are locul în metaloplastia icoanelor, tocmai din acest motiv. „Toate aceste obiecte de cult sunt îmbrăcate în argint, pentru că este benefic. Apa lăsată timp de 24 de ore într-un pocal de argint nu mai are microorganisme”, mai spune preşedintele federaţiei de profil.
CINCI MOTIVE
Calităţile aurului
- Este un metal inalterabil, chiar şi după milenii de stat în mediu neprielnic, îngropat sau scufundat în apă. Valoarea lui este în continuă creştere - mai mare sau mai mică, fiind interesant la plasamentele pe termen lung.
- Este acceptat la schimb în toate colţurile lumii, indiferent că este vorba de zona euro sau de cea a dolarului SUA. O cantitate mică din acest metal va îngloba întotdeauna o valoare mare, fiind un tezaur la purtător.
- Nu în ultimul rând, comparativ cu leii sau valuta – cu evoluţie negarantată, aurul se garantează prin el însuşi.
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum