Costul şoselei de ocolire a Clujului

Autor: Mihai Şoica

Lucrările pentru construirea centurii Cluj Est se scumpesc cu fiecare vizită a oficialilor. Bugetul alocat centurii Cluj Est variază în funcţie de declaraţiile de pe şantier ale oficialilor, iar anexele hotărârilor de guvern prin care se aprobă majorări de fonduri sunt secretizate.

Centura de Est a Clujului a primit recent o „injecţie” de fonduri, după ce guvernul condus de premierul interimar Emil Boc a decis să suplimenteze bugetul Ministerului Transporturilor din Fondul de rezervă bugetară. În total, s-au acordat 100 de milioane de lei pentru investiţii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).

O zecime din această sumă, respectiv 10 milioane de lei, e destinată lucrărilor la centura Cluj Est (alte 60 de milioane de lei au fost acordate pentru lucrări la Autostrada Braşov-Cluj-Borş). Guvernul justifică această alocare prin necesitatea menţinerii ritmului co respunzător de execuţie a lucrărilor, în vederea punerii în funcţiune a unor obiective care să asigure fluidizarea traficului rutier. Urmarea: premierul Boc a declarat, miercuri, că în Fondul de rezervă aflat la dispoziţia guvernului pentru 2009 mai sunt doar 7 milioane de lei.


Orice sumă între 53 şi 150 de milioane e posibilă


Până la acest anunţ, premierul Emil Boc şi ceilalţi oficiali din cadrul Ministerului Transporturilor şi al CNADNR au vehiculat sume diferite cu privire la costul final al lucrării, la fiecare vizită făcută pe şantierul şoselei.

De la 53 de milioane de euro la 150 de milioane de euro, orice sumă este posibilă, conform decla raţi ilor acordate de-a lungul timpului de diferiţi demnitari. Mai mult, cele două hotărâri de guvern, cea din 2006, care a stabilit valoarea lucrărilor, respectiv cea din 2009, prin care s-a majorat cu 50% valoarea construcţiei, au fost secretizate de guvern. Astfel, valoarea totală a lucrărilor nu o mai cunosc nici măcar oficialii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRPD) Cluj, care amplifică şi ei confuzia, anunţând de fiecare dată alte cifre şi alte date.

De exemplu, Ion Pantelimon, directorul DRDP Cluj, a declarat marţi că lucrarea a fost licitată pentru suma de 53 de milioane de euro şi a ajuns în prezent să valoreze 81 de milioane de euro. La vizita din cursul lunii iunie, însă, premierul Emil Boc anunţa că majorarea a fost de la 99 la 150 de milioane de euro.

Hotărâri trecute la secret


Şoseaua de centură, denumită oficial „Cluj Est”, face legătura între Vâlcele şi Apahida, localităţi limitrofe municipiul Cluj-Napoca. Lucrările au demarat în 2006, sunt realizate în proporţie de circa 80 la sută şi ar trebui să fie finalizate în vara anului viitor.

Investiţia a fost aprobată de prin HG 506/2006, ale cărei anexe au devenit secrete de stat între timp. Documentul, semnat de Gheorghe Dobre, în calitate de ministru al transporturilor, şi de fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, arată doar că au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Varianta de Ocolire Cluj Est”, prevăzuţi în anexă. „Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii”, se precizează în Monitorul Oficial.

În luna iunie 2009, primul-ministru Emil Boc a majorat suma plătită în 2006, tot printr-o hotărâre de guvern. În documentul cu numărul 773, din 24 iunie 2009, se arată că anexa aprobată în 2006 prin HG 506/2006 a fost înlocuită cu o alta, clasificată secret de stat, la rândul ei. Oficiali din cadrul CNADNR susţin că suma prevăzută în Ordonanţa 733/2009 este de 658 de milioane de lei. Într-o notă de fundamentare semnată de ministrul transporturilor, Radu Berceanu, pentru emiterea Hotărârii de Guvern 733/2009, se arată că „valoarea indicatorilor tehnico eco nomici, ai obiectivului, în preţuri 30 aprilie 2008, sunt de 658,2 milioane lei”.

Echivalentul sumei în euro, la cursul din ziua emiterii hotărârii, este de 155,9 milioane de euro.

Război politic pe centură

Centura Clujului are o istorie zbuciumată şi este unul dintre primele motive de scandal între liberalii şi democrat-liberaii clujeni, pe atunci colegi în Alianţa Dreptate şi Adevăr.

Marius Nicoară, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi preşedinte al PNL Cluj a dorit ca şoseaua de ocolire Cluj Est să fie construită pe un alt traseu care ar fi urmat vechiul drum roman, variantă care ar fi costat aproximativ 30 de milioane de euro. Cu aceasta nu a fost însă de acord fostul primar şi actual premier interimar Emil Boc, care a dorit ca şoseaua să fie construită pe la Vâlcele. Cum ministru al transporturilor de atunci era PDL-istul Gheorghe Dobre, proiectul a rămas să fie construit după voia lui Emil Boc.

„Iniţial, centura a fost licitată la 46 milioane de euro. Ulterior, s-a cerut o majorare a preţului cu 50 la sută, dar ministrul nostru (PNL - n.r.), Ludovic Orban, nu a acceptat-o. A venit Emil Boc şi a acceptat tot, iar acum ne anunţă că centura costă 150 de milioane de euro”, comentează acum liberalul Marius Nicoară.

„Proiectul propus de mine ar fi costat 30 de milioane de euro. Iată ce a reuşit guvernul Boc, o creştere de cinci ori a preţului centurii”, a conchis el.

INTERVIU

Ne încadrăm în indicatorii guvernului


Directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Ion Pantelimon (foto), a declarat recent că lucrările se încadrează în suma fixată de guvern.

Însă Pantelimon a vehiculat cifre diferite de cele prezentate de premierul interimar. Asta însă poate avea darul de a ridica un alt semn de întrebare în legătură cu finanţarea acestei lucrări controversate.

EVZ: Puteţi să ne spuneţi, clar, preţul cu care s-au licitat lucrările şi cât este valoarea din prezent?
Ion Pantelimon:
Iniţial, la licitaţie, preţul a fost 56,6 milioane de euro. După estimările noastre, o să ne ducem la 81 de milioane şi aveam dreptul până la 83 de milioane de euro.

Premierul Emil Boc spunea, în luna iunie 2009, că a majorat finanţarea la 150 de milioane de euro.

Prin hotărârea de guvern, avem alocate 120 de milioane de euro şi noi avem undeva, în prezent, consumate, 81 de milioane de euro. În ceea ce priveşte cheltuielile suplimentare, suntem, pe tronsonul 1, la 141 la sută, faţă de faza iniţială; pe trononul doi, tot undeva la 141; iar pe tronsonul 3, la 138 la sută. Suntem în lege faţă de indicatorii de guvern, suntem la 85,5 la sută.

Pe sectorul 1, veţi mai licita alte lucrări?

Există o lucrare suplimentară, şi pentru aceasta va fi organizată licitaţie. Această lucrare reprezintă o consolidare a unui versant, care a alunecat pe o lungime de doi kilometri, iar lucrarea costă 17 milioane de euro.


Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele