Duminică, 07 Septembrie 2008. 0 vizualizări, 13 comentarii, 0 voturi

Creierele româneşti din solda „imperiului“ Google

Autor:  Vlad Stoicescu,  Andrei Crăciun

Google aniversează zece ani. Un deceniu în care a schimbat profund modul oamenilor de a se raporta la informaţii. „A gugăli“ e verb în dicţionarele americane. Utilizatorii de internet folosesc motoarele de căutare (Google sau altele) pentru a afla orice, de la picanterii din istoria antică la viaţa extratereştrilor şi compoziţia chimică a şampoanelor.

Larry ÅŸi Sergey, puÅŸtii americani care acum un deceniu au avut o idee genială (cum să sorteze informaÅ£iile relevante dintr-un soi haotic de date), sunt fondatorii. EVZ vă spune povestea românilor care lucrează în ceea ce se spune că ar fi un paradis corporatist. Google.

Din Politehnică în California

Mihai Stroe a absolvit Facultatea de Calculatoare la Universitatea Politehnică din BucureÅŸti, unde a terminat ÅŸi programul de Master. MunceÅŸte la Google din 2004. A început ca programator. După aproape trei ani petrecuÅ£i la sediul principal din Mountain View, California, s-a transferat la biroul din Zürich. „Suntem mai mult de 100 de angajaÅ£i români la Google“, începe Mihai. E fericit să lucreze pentru acest gigant informatic ÅŸi spune că peste zece ani tot aici îl vom găsi. Îl încântă „filosofia muncii“ în companie: „Lucrăm în echipe mici, de 3 până la 10 angajaÅ£i, proiectele mari sunt împărÅ£ite între echipe. Accesul la informaÅ£ie e bine pus la punct ÅŸi pot să aflu ce anume se întâmplă în oricare alt proiect al companiei, astfel încât pot contribui cu idei, să identific persoane care m-ar putea ajuta în propriile proiecte“. Creativitatea este încurajată: „AngajaÅ£ii pot petrece 20% din timpul de lucru în cadrul altui proiect decât cel principal. De asemenea, putem folosi acest timp pentru a dezvolta o idee personală“.

„Românii sunt groaznici“

Cristian George Strat este din Bârlad ÅŸi a absolvit recent Informatica la BucureÅŸti. Tânărul face în prezent al doilea stagiu la Google, în ElveÅ£ia, la birourile companiei din Zürich. Prima dată a fost la sediul principal din Mountain View, California, celebrul Googleplex. „Mi-e greu să-mi imaginez o companie care să-mi ofere oportunităţi mai mari, un mediu de lucru mai antrenant ÅŸi colegi mai valoroÅŸi. Imaginează-Å£i că toÅ£i din jurul tău sunt activi, dedicaÅ£i ÅŸi entuziaÅŸti. E molipsitor; crezi că poÅ£i să fii altfel?“, se confesează tânărul.

Cristian recunoaÅŸte de altfel că totul e ca o joacă pentru oameni mari: „E foarte distractiv să programezi! În plus, ai ocazia să contribui la proiecte care ajută milioane de oameni din întreaga lume“. Întrebat despre deja celebra cultură corporatistă a Google, Cristian are numai cuvinte de laudă: „La nevoie poÅ£i să lucrezi de acasă, poÅ£i să iei pauze oricând, să-Å£i aduci căţelul la muncă sau să-Å£i inviÅ£i prietenii în vizită“. Mai munceÅŸte cineva în condiÅ£iile astea? Cristian e categoric: „DeÅŸi avem ÅŸi libertate, ÅŸi tentaÅ£ii să irosim vremea, nimeni nu o face. Suntem trataÅ£i cu respect, încredere ÅŸi, ca atare, ne responsabilizăm singuri, nu avem nevoie de presiune «de sus»“. Când vine vorba despre România, pe tânărul programator îl încearcă sentimente disparate: dorul de casă e amestecat cu amintirea dezordinii urbane ÅŸi umane: „România înseamnă o familie iubitoare, prieteni dragi ÅŸi amintiri. Din alte puncte de vedere însă, cred că noi, românii, suntem groaznici. E trist să trăieÅŸti într-un oraÅŸ murdar ÅŸi poluat, să-Å£i iroseÅŸti zilnic ore în trafic ÅŸi la cozi“.

"La nevoie poÅ£i să lucrezi de acasă, poÅ£i să iei pauze oricând, să-Å£i aduci căţelul la muncă." - Cristian George Strat, angajat Google 

Şi informaticienii visează

Cosmin Negruseri este un bistriÅ£ean care lucrează de doi ani ca programator în Mountain View, California. Înainte să vină la Google, a terminat Informatica la Cluj, unde s-a ocupat pentru o vreme chiar de gazetărie. Admite franc că perspectiva de a lucra la Google e singura care i-a purtat paÅŸii până în America: „Probabil nu aÅŸ fi venit dacă era vorba de altă firmă, pentru că, în România, ca programator poÅ£i duce un trai decent“. A fost surprins, la început, să afle că lucrează în aceeaÅŸi clădire cu fondatorii companiei sau să întâlnească pe holuri oameni care inventaseră algoritmi folosiÅ£i odinioară în concursuri: „Persoane ce le admiram ÅŸi erau imaginare s-au transformat în oameni în carne ÅŸi oase“. România a rămas însă Å£inta sa ultimă. Vrea să se întoarcă: „Consider că Å£ara are o perioadă foarte bună în faţă ÅŸi aÅŸ vrea să fac parte din ea“.

În definitiv, Cosmin este un visător ÅŸi recunoaÅŸte că Google îi împlineÅŸte această latură. „Oamenii de aici mi se par orientaÅ£i tot timpul spre a rezolva probleme mari, nu neapărat spre o satisfacÅ£ie monetară. Multe alte firme nu îÅŸi permit să fie idealiste“, încheie tânărul.


PREMIANŢII IAU TOT. Larry Page şi Sergey Brin, două genii, două averi fabuloase

ANII ÎNCEPUTULUI

Cum s-a născut afacerea angajat Google

Peste 1,4 miliarde de oameni utilizează internetul astăzi, accesând o cantitate enormă de informaÅ£ii, înglobată în aproape 26 de miliarde de site-uri. În 1995, când fondatorii Google, Larry Page ÅŸi Sergey Brin, s-au întâlnit pentru prima dată la Universitatea Stanford, internetul era încă o necunoscută pentru mulÅ£i. Erau doi puÅŸti: Page avea 24 de ani, Brin doar 23. Lumea trăia într-un soi de Ev Mediu al erei comunicaÅ£iilor, cu doar câteva zeci de mii de site-uri ÅŸi aproape două milioane de utilizatori. InformaÅ£ia era însă, chiar ÅŸi atunci, enormă. Avea nevoie de un criteriu decisiv: relevanÅ£a. Cei doi s-au decis să rezolve cea mai mare problemă a unui deceniu care avea să schimbe lumea.

Scenariu de Hollywood

Afacerea lor începe ca în filmele americane cu adolescenÅ£i deciÅŸi să reinventeze roata: cei doi îÅŸi stabilesc cartierul general în dormitorul lui Larry, cumpără câteva calculatoare la mâna a doua ÅŸi pun bazele unei reÅ£ele. Totul pentru un scop precis: proiectul de cercetare „BackRub“. Simplu spus, Larry ÅŸi Sergey nu aveau absolut nicio intenÅ£ie să gândească în termeni de business. Schimbarea fundamentală se produce în momentul în care tinerii, confruntaÅ£i cu probleme financiare, realizează că pot revoluÅ£iona internetul cu ideile lor. Andy Bechtolsheim, unul dintre fondatorii Sun Microsystems, încântat de perspectivele afacerii Google, le scrie lui Larry ÅŸi Sergey un cec de 100.000 de dolari. Destinatarul: Google Inc., companie care încă nu exista! Larry ÅŸi Sergey au înfiinÅ£at firma tocmai pentru a se folosi de aceÅŸti bani.

Visul american din garaj

Restul e istorie: la 7 septembrie 1998, compania apare oficial, cu primul birou într-un garaj din California. Înainte de întâlnirea decisivă cu Andy, Larry ÅŸi Sergey i-au prezentat ideea ÅŸi lui David Filo, fondator al gigantului „Yahoo!“, care i-a încurajat sceptic: „FaceÅ£i-vă singuri afacerea. Vă cumpărăm noi mai târziu, dacă merge“. Astăzi, compania e la un pas să depăşească Microsoft, cel mai de succes business al tuturor timpurilor. Se prognozează că în 2009 Google va avea o cotă uluitoare de piaţă, tinzând spre un monopol - 90% dintre cei care vor folosi motoare de căutare vor folosi Google.

TIMPURI NOI

Omenirea îl caută pe Dumnezeu pe Google

Sute de milioane de interogări zilnice solicită din plin serverele companiei, dezvăluind nu doar apetitul pentru informaÅ£ie al „oamenilor noi“, ci ÅŸi interesele, aspiraÅ£iile sau curiozităţile moderne. Google poate fi, într-o anumită perspectivă, însăşi oglinda în care se priveÅŸte civilizaÅ£ia secolului XXI. În 2001, anul atacurilor teroriste care au pus definitiv la pământ clădirile World Trade Center din New York, isteria sfârÅŸitului lumii l-a propulsat pe Nostradamus în vârful clasamentului celor mai căutate cuvinte pe Google, urmat îndeaproape de „bin Laden“. În 2002, lumea răsufla uÅŸurată. În top, erau „Spiderman“, „Shakira“ sau „campionatul mondial de fotbal“. Anii următori aveau să înrădăcineze prezenÅ£e constante în top precum „Britney Spears“ sau „Paris Hilton“. Oamenii nu caută însă doar concretul pe Google, un motor de căutare devenit oracol ÅŸi ghicitoare în acelaÅŸi timp. „Ce este dragostea“ au tastat zeci de milioane de mâini în 2007, aÅŸteptând un răspuns categoric. Cei înclinaÅ£i spre aspecte mai practice au replicat furibund: „Cum să săruÅ£i“. Åži totuÅŸi, o altă întrebare de top marca decisiv finalul unui 2007 în căutarea vechilor repere: „Cine este Dumnezeu“.



DIN PARTEA CASEI

Gigantul american dă mâncare pe degeaba

De la Craig Silverstein, primul angajat al Google, până astăzi, când compania are aproape 20.000 de salariaÅ£i (din care peste 8.000 lucrează la sediul central din Mountain View, California), o cultură corporatistă unică s-a dezvoltat în spatele acestei afaceri de miliarde de dolari. Sediile Google se bucură de facilităţi unice: săli de gimnastică ÅŸi masaj, terenuri de sport, dar ÅŸi săli de jocuri, biliard sau ping-pong. InovaÅ£iile nu se opresc însă aici. Fiecare angajat al companiei are dreptul la două mese gratuite pe zi, precum ÅŸi acces la minibaruri care oferă răcoritoare ÅŸi snackuri. Mai mult, sediul central al Google din California oferă salariaÅ£ilor ÅŸi alte servicii „extra“: spălătorie de maÅŸini, atelier de reparat biciclete, cursuri de fitness sau saloane de coafură. Conform lui Vasanth Sridharan, care scrie pe blogul de bârfe din lumea afacerilor bune - www.alleyinsider.com - , Google cheltuieÅŸte doar cu mâncarea 30 de dolari pe zi pentru fiecare angajat. Asta înseamnă un total anual de peste 70 de milioane de dolari! Tot Vasanth povesteÅŸte că salariaÅ£ii de la Mozilla, cu sediul apropiat de Google, dau năvală la bufetul din Mountain View.


JOC. Între doi algoritmi, merge ÅŸi o „bilă“

Citiţi şi: ANALIZA LUI COMANESCU: Jurnalism Google despre jurnalismul google