Cu cât trăieşte lunar o familie de români

Românii au dat majoritatea banilor pe alimente şi produse alimentare, pe servicii şi impozite. Cei de la oraş au cheltuit cu aproape 500 de lei mai mult decât cei de la ţară. În mediul urban, în proporţie de aproape 65%, banii au venit în gospodării din salarii, 22,5% din prestaţii sociale (alocaţii familiale, ajutoare sociale, indemnizaţii, facilităţi), iar 7,4% au fost venituri în natură.

19,4% din bani pe întreţinere

În mediul rural, cea mai mare sursă de venituri, aproape 32%, a reprezentat-o producţia agricolă. Pe apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi între ţinerea locuinţei, în ultimul trimestru al anului trecut, românii au cheltuit 19,4%.

De asemenea, pentru sănătate, o familie a alocat în medie cam 4,5% din cheltuielile totale de consum. La educaţie, s-a înregistrat un nivel scăzut, fiecare gospodărie a cheltuit 0,7% din buget. Această situaţie este din cauza faptului că nevoile respective sunt rezolvate în cea mai mare parte prin servicii publice, prin sistemul asigurărilor sociale.

În ceea ce priveşte investiţiile, destinate pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe, ponderea este mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

2.268 de lei
reprezintă venitul mediu lunar pe gospodărie pe care l-au înregistrat românii în al treilea trimestru al anului 2009

MÂNCARE CU RAŢIA

Stil de viaţă după modelul lui Ceauşescu

Pentru că Nicolae Ceauşescu îşi pusese în cap să scape peste noapte de toate datoriile ţării, în anii ’80 s-a gândit să taie zdravăn din porţiile de mâncare ale românilor. Astfel, în 1982 s-a aprobat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”.

Oamenii lui Ceauşescu au ajuns la concluzia că românii mănâncă prea mult şi „se poate ajunge la obezitate”. Astfel, „specialiştii” au hotărât că, pentru o siluetă de invidiat şi un corp sănătos tun, „un tovarăş” trebuie să consume în fiecare lună următoarele cantităţi de produse:

• 3 kg carne şi produse din carne;
• 400 g peşte;
• 6 litri de lapte;
• 18 ouă;
• 1 kg legume;
• 250 g leguminoase boabe;
• 3 kg fructe;
• 1,8 kg dulciuri;
• 4 kg cartofi;

Iar lista absurdităţilor a continuat. De exemplu, cei de la ţară, pentru a sacrifica un animal, trebuiau să crească două, unul fiind destinat Statului. Astfel de măsuri au început să apară în lanţ.

A urmat raţionalizarea benzinei - 30 de litri pe lună. Maşinile aveau restricţie la circulaţie - într-o dumincă cele cu soţ, în alta celelalte. Becurile nu trebuiau să aibă mai mult 40W, iar un alt decret al comuniştilor stabilea că, pe timpul iernii, temperatura nu trebuie să crească în spaţiile publice peste 16 grade Celsius.

S-a ajuns până acolo încât, în 1981, s-a dat o lege care îi pedepsea cu închisoare de la şase luni la cinci ani pe cei care cumpărau mai mult zahăr, ulei, făină, mălai, orez sau făină decât era norma stabilită pentru o lună. Comuniştii s-au arătat ceva mai preocupaţi de curăţenie. Faţă de 1980, în 1984 aproape că s-a dublat raţia de săpun, ajungându-se la 1,9 kg/an pentru fiecare român.


VREMURI. Dictatorul Ceauşescu mergea personal prin pieţe şi tăia din ochi raţiile românilor