„Cu programul de Revelion nici Ceauşescu nu se juca“ | VIDEO

Scenetele se transmiteau de obicei de Revelion înainte şi după ’89, alături de cuplete muzicale, monologuri şi recitaluri. Făceau parte din tradiţia de Sărbători şi se serveau alături de sarmale, piftie şi cozonac. Cu asemenea momente, nici Ceauşescu însuşi nu se putea juca, îşi aminteşte Vasile Muraru. La o zi sau două după aceea, momentele cele mai reuşite erau parte a conversaţiei din autobuze şi tramvaie, deveneau o bucăţică din folclorul urban. Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Tamara Buciuceanu, Vasile Muraru, Nae Lăzărescu, Angela Similea, Marius Ţeicu şi Mirabela Dauer sunt doar câţiva dintre artiştii pe care românii îi urmăreau cu ochii lipiţi de ecran în noaptea dintre ani.

Deşi încă invitaţi, din când în când, la filmările pentru Revelioanele din zilele noastre, artiştii duc dorul emisiunilor de dinainte şi imediat după 1989. Nu mai e loc de ele în vremea Vanghelioanelor la Romexpo, a Protevelioanelor în stradă şi a formatelor de import, cu succes garantat.
 
MIRABELA DAUER

„Te simţeai un adevărat artist“

Mirabelei Dauer, deseori colegă de platou cu Marius Ţeicu, parcă i se înmoaie glasul când povesteşte despre Revelioanele din anii ’90.
 
„Era un fast, un regal, ca în filme. Te simţeai o mare vedetă, un adevărat artist în momentele acelea. Mulţumesc lui Dumnezeu că am trăit acei ani, care au fost poate cei mai buni ai carierei mele“, spune interpreta. Chiar şi alb-negru, aşa cum a prins două sau trei ediţii, totul arăta impecabil.

Pregătirile pentru Revelion începeau încă din septembrie, pentru artişti, îşi aminteşte Mirabela Dauer, care compară filmările destinate Revelionului din anii ’90 cu ceea ce difuzează acum italienii, după 20 de ani.

„Totul era pregătit în cel mai mic detaliu. Decorurile erau ceva de vis, la fel şi vestimentaţia noastră, coafurile, machiajul, totul“, spune Dauer, pe care emoţia o face să treacă de la o idee la alta repede, de teamă să nu uite ceva. Cântăreaţa are cuvinte grele pentru industria televiziunii din zilele noastre, despre care spune că suferă din cauza lipsei de profesionalism.

„Este o diferenţă ca de la cer la pământ. Atunci totul era bine gândit, exista un prolog, un final, nu era piesă fără balet. Era ca o sărbătoare, ce mai! Acum sunt foarte multe televiziuni şi fiecare încearcă să epateze cu ceva“, spune Dauer, care a filmat iarna aceasta pentru emisiunea de Revelion care va fi difuzată pe unul dintre posturile TV.

Citiţi şi:
Revelion cu hipnoză şi manelişti
Titus Munteanu: „Dacă aveai un moment bun, îl păstrai pentru Revelion“

MARIUS ŢEICU

„Mă înveleam cu husa pianului“

Marius Ţeicu, amfitrion obişnuit al emisiunilor de Revelion înainte de 1989, ar putea povesti ore în şir despre acele vremuri, când lucra zi şi noapte, timp de două luni, pentru marele eveniment.
 
„Revelionul era pregătit din toamnă. Era ceva spectaculos, era gândit ca un «musical»: proză, dans, iar proză, totul curgea, totul era legat. Nu piese şi dansuri disparate“, spune Ţeicu.

În timp ce povesteşte despre Revelioanele de altădată, compozitorului îi vin, pe loc, idei de scenarii despre cum ar arăta un astfel de spectacol acum, adaptat prezentului. „S-ar putea petrece într-un magazin de CD-uri, de exemplu, patronul magazinului ar putea fi jucat de un artist, clienţii de alţi actori, şi tot aşa. Asta mi-a venit acum în cap. Se pot face lucruri interesante şi telespectatorul nu mai dă pe alt post. Îţi trebuie un cadru, un subiect bun şi multă muncă“, explică Ţeicu, plin de entuziasm.

Tocmai această pasiune îi făcea pe el şi pe ceilalţi să uite de banii puţini pe care îi primeau şi de frigul din studiourile TVR, de dinainte de 1989. „De multe ori mă înveleam cu husa de la pian, de frig. Aveam la noi sandviciuri şi ceai, lucram deseori şi noaptea“, spune Ţeicu.

Deşi vorbeşte cu nostalgie despre acele Revelioane, nu le condamnă pe cele din prezent „atâta timp cât muzica şi actoria rămân de calitate“. Nu e supărat nici pentru că telefoanele au încetat să sune în ultimii ani şi nu a mai fost invitat la emisiuni pentru puntea dintre ani. Schimbarea majoră în abordarea spectacolelor destinate difuzării de Revelion şi-o explică prin apariţia unor tehnici noi şi a altor genuri muzicale.

„N-aş putea să spun «vai, atunci era senzaţional, acum e în ultimul hal!». Am tot respectul pentru artiştii din zilele noastre, dar cu condiţia să fie talentaţi şi să aducă o contribuţie culturii noastre“, spune Ţeicu.

STELA POPESCU
 
„Azi, aplauzele sunt la comandă“

Prezentă în casele românilor, de Revelion, încă din anii ’70, actriţa Stela Popescu povesteşte că, la începuturi, Revelioanele se transmiteau în direct. „Se făceau pe viu, ceea ce era foarte riscant, lumea era selectată atent“, spune Stela Popescu.

Mai târziu, când emisiunile au început să se înregistreze, pregătirile luau startul la sfârşitul lunii septembrie. Se scriau textele, se trimiteau actorilor, se vizionau înregistrările, se făceau decupaje, se refăceau fragmente, dacă era nevoie. Întregul proces, meticulos până aproape de perfecţiune, funcţiona perfect. Acum, lucrurile stau altfel, consideră artista. „Lumea duce dorul Revelioanelor de altădată. Azi, până şi aplauzele celor din platou sunt la comandă. Uneori, oamenii aceia nici nu aud poantele, aplaudă şi râd la comandă“, spune actriţa.

„Un soi de interpretare proastă a libertăţii“

Potrivit acesteia, divertismentul ar trebui făcut cu seriozitate şi cu o implicare care să denote respectul regizorilor pentru public. „Trebuie să râdă spectatorii, nu să râdem noi între noi. Acum se întâlnesc doi-trei oameni, stau de vorbă, şi asta e. Ei, nu-i aşa!“, se revoltă actriţa. Stela Popescu consideră că regizorii unor astfel de emisiuni ar trebui să respecte o zicală veche din teatru: „repetiţia e mama improvizaţiei“.

Din cauza dezinteresului de care televiziunile dau dovadă pentru Revelion, telespectatorii se plictisesc şi nu mai urmăresc cu aceeaşi plăcere aceste programe, este de părere actriţa. „Schimbarea de abordare nu a fost o cerinţă a publicului, ci un soi de interpretare proastă a libertăţii. Acum toată lumea vrea să muncească şi să ia bani mulţi. Plus că sunt foarte multe televizuni, şi aceleaş i, de se plictiseşte omul să vadă aceleaşi lucruri pe toate canalele. Vorba unui prieten: «mi-e frică să deschid şi aragazul»“, completează Stela Popescu.

VASILE MURARU

„Bagă vreo două filme şi gata!“

Vasile Muraru, un alt actor care, în tandem cu Nae Lăzărescu, a amuzat publicul român ani la rând în noaptea dintre ani, ridică în slăvi profesionalismul cu care se puneau la punct emisiunile din anii ’90. Tocmai enorma muncă depusă pentru realizarea acelor show-uri i-a ajutat pe actori să se afirme, explică acesta.

„Lumea ne-a luat atunci în braţe, ca pe nişte simboluri ale Revelionului. Era seriozitate mare“, spune el. „Cu programul de Revelion nici Ceauşescu nu se juca. Cu toate că televiziunea transmitea numai două ore zilnic, de Revelion era toată noaptea. Ştia şi el că la români e împământenit Revelionul la televizor“, spune Vasile Muraru.

Actorul se declară amărât de desconsiderarea faţă de public prezentă în realizarea emisiunilor pentru TV din zilele noastre: „S-a ajuns, acum câţiva ani, să filmez pe 30 decembrie pentru Revelion. Nu se poate aşa ceva“, spune el, atrăgând atenţia celor care pregătesc astfel de programe că lumea cere calitate.

Vasile Muraru e uşor dezamă git de modul în care sunt abordate emisiunile de acest gen în zilele noastre: „Lumea s-a săturat de golăneală şi de neprofesionalism. Acum, toate televiziunile se bazează pe o emisiune din timpul anului pe care brodează câte ceva. Şi asta e tot, a trecut şi noaptea asta. Bine, mai bagă vreo două filme şi gata, nani, băieţi! Culcă-te, române!“.