Despre acesta din urma spune ca a semnat in nume propriu cereri de rascumparare de pe un carnet care nu-i apartinea, dar si ca inca de la infiintarea FNI-ului a luat in considerare posibilitatea folosirii banilor fondului pentru practici de "camatarie".
Numele Sorin Ovidiu Vintu nu a figurat niciodata in actionariatul societatii de administrare SOV Invest, desi o controla prin intermediul unui SRL - Societatea Generala de Investitii, actionar ultramajoritar cu 91% din actiuni. Figura insa in numele societatii - SOV Invest - si era recunoscut de toata lumea ca emblema "sefului cel mare".
Convins fiind de adevarul de netagaduit cuprins in zicala populara "mata cu clopotei nu prinde soareci" si de amintirea usturatoare a catorva ani de "parnaie", pe care i-o lasase greseala de a nu se fi pitit destul de bine in spatele unei amarate de patiserese - o fi fost sarmana mai putintica la trup ca mine -, SOV-ul, pus pe afaceri in stil mare, a decis sa dispara cu totul din societatea ce-i purta cu "mandrie" numele.
Asa se face ca la inceputul anului 1997, un bun prieten din copilarie, domnul Teodorescu, preia toate actiunile SGI-ului - 98,71% - pentru a vinde cateva luni mai tarziu 51% unui partener surprinzator - Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si Credit (CENTROCOOP).
Reconversia CENTROCOOP-ului
Reconversia subita a CENTROCOOP-ului de la activitatea mestesugareasca si comertul satesc la cea de intermediar financiar in piata de capital n-ar fi de mirare.
Intr-o lume in care se vad profesori de filosofie recalificati in meseria de crescatori de struti, ingineri deveniti crescatori de melci sau culegatori de capsuni in Spania, caci fiecare aspira la mai bine, daca se poate si-l tin balamalele personale - mintea sau carca, dupa caz.
Afacere paguboasa, dar castig de imagine
Propunerea lui Vintu era tentanta atat sub aspect financiar, cat si foarte "gadilitoare" de orgoliu, de, nu oricine joaca pe terenul intermediarilor de renume din piata de capital.
Ce a "omis" prietenul Vintu sa-i spuna CENTROCOOP-ului a fost ca, departe de a deveni un partener, noul actionar va indeplini doar rolul unei fantose, manipulata de papusarul ascuns in biroul de la etajul II al blocului Gelsor, ca, departe de a fi un fond curat si performant, FNI-ul era o bomba cu fitilul scurt si aprins si ca, desi producea bani cu nemiluita de pe urma activului umflat pe care-l gestiona, SOV Investul nu intentiona, actionar majoritar sau nu, sa-i lase nicio farama de castig noului partener.
CENTROCOOP-ul a inghitit momeala, bine ambalata, cu atat mai mult cu cat pretul de vanzare al actiunilor, 5 miliarde lei, se achita in rate si din castigurile obtinute de pe urma dividendelor platite de SOV Invest. Din cele 5 miliarde convenite in contractul de cesiune, CENTROCOOP-ul "a reusit" sa plateasca doar 350 de milioane, de restul sumei a fost... iertat. Ce afacere paguboasa pentru superperformantul domn Vintu! Eroare, de nenumarate ori eroare!
Aceasta asa-zisa afacere paguboasa ii va permite aceluiasi domn Vintu sa dovedeasca cu acte in regula ca, din 22.07.1997, nu mai avea nici in clin, nici in maneca cu SOV Investul, cu atat mai putin cu FNI-ul, si ca gestionarea frauduloasa a fondului, ca si inselaciunea careia i-au cazut victime peste 300.000 de investitori ii erau cu totul si cu totul straine. Asta da miscare geniala, fraierii nu mor, doar se schimba.
Divortul
Cu tot actionariatul majoritar al CENTROCOOP-ului, SOV Investul va continua sa functioneze in sediul sau din Gelsor si dupa 1997, cu aceiasi salariati comuni cu Gelsor, cu acelasi presedinte - pe hartie -, acelasi factor suprem de decizie - Vintu - si cu acelasi executant fidel al tuturor ordinelor, Nicolae Popa, director in Gelsor si director in SOV Invest.
Prezenta celor doi reprezentanti ai actionariatului majoritar in Consiliul de Administratie al SOV Investului era o formalitate, caci nimic din "strategia si tactica executivului" in materie de investitii nu li se aducea la cunostinta, iar datele reale despre starea fondului le erau ascunse cu deosebita grija.
Situatia ciudata in care SOV Investul "divortase" legal de grupul Gelsor, dar continua sa coabiteze si sa faca menaj comun cu acesta, de parca nimic nu s-ar fi intamplat, nu putea sa dureze, batea prea tare la ochi. "Oul fierbinte" FNI trebuia aruncat cat mai departe de acvila Gelsor, care-l clocise cu atata rabdare si cu atata folos pentru sine.
Sa ne intelegem bine, se muta doar cuibarul, se schimba look-ul clostii, acvila rapace isi tragea penaj de gainusa cumsecade, puii de aur iesiti din banii FNI-ului fiind si pe mai departe infulecati de aceeasi pradatoare.
Metamorfoza SOV Invest
Pentru ca metamorfoza sa fie dusa pana la capat, noului SOV Invest ii era necesar si un nou presedinte, agreat de noul actionar majoritar. Operatorii profesionisti si onesti din piata fondurilor deschise de investitii, care n-ar fi acceptat nici in ruptul capului sa lucreze pentru Vintu, stiau ca divortul de Gelsor era o enorma si sinistra farsa si intuiau (erau doar de meserie) ca sub masca prosperitatii FNI-ului se ascundeau gestiunea frauduloasa si inselaciunea.
Nici n-au fost solicitati, Vintu nu ar fi admis niciodata sa fie tratat cu un refuz, dupa cum n-ar fi ingaduit sa-si bage singur "mortul in casa" prin cooptarea unui potential "rebel" care sa-i strice planurile.
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum