Cum pot fi reciclate cutiile de aluminiu

Autor: Oana Dan

„De când lucrez eu în industria asta nu am văzut o schimbare radicală în mentalitatea sau în atitudinea oamenilor faţă de reciclarea cutiilor de aluminiu”, spune Cristi Prundurelu, Directorul Punctului de Lucru din Bucureşti al AMEP PACK, singurul reciclator de doze de aluminiu din Romania.

Deja nu mai este o noutate că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, faţă de ţări ca Polonia, unde reciclatul dozelor de aluminiu este un sport naţional. 

„Dacă arunci o doză pe stradă acolo nici nu apucă să cadă pe asfalt că cineva a şi colectat-o”, mai spune acesta, subliniind că, în Polonia, există şi competiţie mare pe acest segment.


La noi, însă, consumatorul casnic nu este aproape deloc deschis către colectarea şi reciclarea cutiilor de aluminiu, din mai multe motive. Unul ar fi lipsa de educaţie şi de interes. „Noi românii suntem fuduli, ne place să avem apartamente modernizate şi maşini scumpe, dar alte aspecte nu ne interesează”, crede Cristi Prundurelu, care, zilnic, simte că se luptă cu morile de vânt cand vine vorba de colectarea dozelor de aluminiu. Un alt motiv al reticenţei consumatorilor este faptul că dozele ocupă un volum mare şi trebuie să depui un pic de efort să le turteşti, să le aduni în pungi şi apoi să le duci, lunar, la un centru de colectare.

„Atitudinea omului s-a schimbat doar răzleţ”, adaugă Prundurelu, precizând că nici la centrele de colectare lucrurile nu merg ca unse. Sunt unele centre care sunt supuse unor limite lunare de kilograme impuse de dezinteresul consumatorului casnic, limite pe care nu le pot depăşi, iar marii operatori de colectare a gunoiului în general nu se implică în colectarea selectivă a cutiilor de aluminiu.

Pericol

O cutie de aluminiu aruncată aiurea nu se degradează nici dupa cinci generaţii, explică directorul reciclatorului AMEP PACK pentru Bucureşti. „Eu nu vreau ca viitorul meu copil să iasă în parc şi să se joace printre cutii de aluminiu, sau să se taie în ele”.

De ce să reciclăm

  • Cutiile de aluminiu se pot recicla în proporţie de 100%.
  • Pentru reciclarea lor se consumă cu 95% mai puţină energie electrică şi componenţi chimici decât pentru producerea lor din materie primă.
  • Nu există un număr limitat de reciclări posibile.

Pentru că şi sistemul de colectare are hibe, de multe ori reciclatorul consumă extrem de mult timp şi energie să cureţe dozele de alte tipuri de gunoi menajer sau să le separe de alte materiale cum ar fi metale feroase sau plastic. „Dacă la 10 tone de doze de aluminiu am scăpat o sticlă de plastic am stricat toată compoziţia. Noi punem accent foarte mult pe curăţarea lor pentru a le putea recicla”, spune acesta.

„Avem nevoie de ajutor şi atâta timp cât nimeni nu ne ajută, baţi şaua ca să priceapă iapa şi te lupţi cu morile de vânt pentru că omul nu este educat, iar firmele mari care se ocupă de salubritate în oraşe nu fac nimic să impulsioneze omul să colecteze diferit gunoiul”.

 

Cristi Prundurelu, Directorul Punctului de Lucru din Bucureşti al AMEP PACK


Acesta subliniază că dacă ar fi ministrul mediului le-ar obliga pe firmele care deţin rampe de gunoi să colecteze gunoiul selectiv. Acum, singurii colectori individuali de doze sunt în general oamenii nevoiaşi, care le vând pentru a câştiga bani. „De asemenea aş introduce şi amenzi usturătoare pentru cei care nu ar respecta legea şi i-aş determina pe colectori să colaboreze cu barurile, restaurantele şi cluburile care au la vânzare băuturi îmbuteliate în doze de aluminiu şi să strângă de acolo toate materialele refolosibile, nu numai aceste doze de aluminiu folosite”.

Colectorii individuali caută prin gunoi după doze pentru că au nevoie de bani, iar pe kilogramul de cutii adunate se plăteşte de la 0.5 lei, până la 3 lei. „Dacă adună 10 kilograme pe zi câştigă 30 de lei şi aşa reuşesc să supravieţuiască”.

Departe de ţinte

În 2007, standardul european de colectare şi reciclare a cutiilor de aluminiu pentru România a fost impus la 50% pentru următorii cinci ani. Atunci nivelul reciclării a stat la 3%, apoi a crescut la 5% şi de-abia anul trecut creşterea a fost mai semnificativă, ajungând la 10%. Şi AMEP PACK şi-a dublat cantitatea de cutii reciclate de la an la an începând cu 2007, când a început să opereze pe acest segment, iar până la finalul anului 2010 îşi propune să ducă mai departe curentul ascendent.

„În anii care ne-au mai rămas va trebui să tragem tare şi nu ştiu dacă dispunem de resursele necesare”, spune Cristi Prundurelu, subliniind că nu înţelege de ce firmele colectoare nu atrag fonduri europene pentru a-şi moderniza munca. „Explicaţia unui mare operator de salubritate a fost că e prea mare bătaie de cap”, iar pentru mulţi aceasta este doar o afacere, mai spune el.

AMEP AMERICAN PACKAGING S.A este membră a CAN PACK GROUP, producător de cutii de aluminiu. „Ei pun dozele pe piaţă, noi le scoatem. Practic, închidem circuitul”, mai spune acesta, amintindu-şi că, pe vremea regimului comunist mergea în parc la adunat de hârtii, deşi parcul era curat. Atunci existau centrele de reciclare unde se puteau duce diverse materiale reciclabile precum sticla şi maculatura.

„Trecând de la un regim la altul ne-am luat libertatea în cap într-un mod greşit şi nimeni nu s-a mai preocupat de reciclare”

Consultaţi aici lista cu centrele de colectare a cutiilor de aluminiu din Bucureşti.

În fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie.

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele