Cum să faci primul milion cu MAI

Însă la această informaţie, Cumpănaşu a declarat, în această după-amiază, că nu există un contract. Realitatea TV a infirmat, la rândul său, existenţa documentului de colaborare.

AID a obţinut, la sfârşitul anului trecut, 3.788.008,10 lei (peste 900.000 de euro) de la Interne, iar pe hârtie destinaţia acestor bani sună pompos: „Dezvoltarea şi consolidarea Centrului Naţional de Integritate”.

Nimeni nu vrea să spună cu exactitate pe ce va fi cheltuită sumă alocată. Numele lui Cumpănaşu a devenit cunoscut în 2007, după un scandal imens care a dus la demisia fostului şef al Direcţiei Generale Anticorupţie, procurorul Marian Sîntion.

Finanţarea fundaţiei lui Cumpănaşu s-a aprobat în perioada în care Internele erau conduse de PSD-istul Dan Nica. „Nu m-am ocupat cu acest lucru. Nu cunosc subiectul. Vorbiţi la direcţiile din minister. Oricum, partea cu programe era la Autoritatea de Management, care era în subordinea secretarului de stat Martinescu, de la Administraţie”, a declarat Nica pentru EVZ. Cel care a semnat contractul cu AID este secretarul de stat Liviu Grădinaru.

Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei a lui Alexandru Cumpănaşu a fost încă de la început membră în Comitetul strategic pentru sprijinirea activităţii Direcţiei Generale Anticorupţie, din cadrul Ministerului de Interne. Comitetul a fost înfiinţat anul 2006, ca organism consultativ, pentru sprijinul DGA.

Ministerul, „intermediar”

Contactat de EVZ, Alexandru Cumpănaşu lămureşte, cel puţin, originea finanţării: „Banii aceştia nu provin din bugetul ministerului. Provin din fonduri structurale de la Uniunea Europeană. Ministerul este un intermediar în acest proces, nu e administratorul banilor”. Cumpănaşu a confimat că cererea de proiect a fost depusă în 2008, iar „contractul cu ministerul a fost semnat în urmă cu o lună, în decembrie 2009”.

Banii au fost viraţi efectiv de instituţie când aceasta era gestionată doar de secretarii de stat numiţi de PDL-istul Vasile Blaga.

Acelaşi Blaga, în martie 2007, era iritat de ONG-urile de la Interne. El anunţa atunci că nu există „monopol în România pe societatea civilă”, reclamând un cartel de ONG-uri care vizau fondurile europene intermediate de Direcţia Generală Anticorupţie, din MAI.

Proiectul, un mister

Alexandru Cumpănaşu nu a vrut să explice pe ce va cheltui cei peste 900.000 de euro accesaţi prin intermediul MAI. „Nu vă pot spune acum care sunt exact acţiunile pe care le vom derula pentru că nu ar fi corect faţă de colegii dumneavoastră. În următoarele zile, vom organiza o conferinţă de presă în care vom da toate detaliile, cu informaţii punctuale cu tot. Noi avem o activitate foarte intensă, Centrul Naţional pentru Integritate a fost foarte bine primit de membrii Comisiei Europene, avem un parteneriat cu cinci ambasade”, spune ONG-istul.

În schimb, Cumpănaşu se laudă ca a traversat fără probleme procedurile: „Pentru acesarea banilor, am urmat procedura standard: am realizat un proiect în care am prezentat exact ce vrem să facem, cu ce personal, cu ce rezultate şi l-am depus la minister”, susţine „analistul” Realitatea TV.

El pretinde că ar fi depus trei astfel de proiecte, dar acesta este singurul cu care a câştigat. „Totul este cât se poate de transparent, e o linie deschisă pentru toată lumea, a existat o competiţie şi o comisie a decis că proiectul nostru este cel mai bine pus la punct”, a adăugat Cumpănaşu.

În 2008, fundaţia acestuia a înregistrat un venit de 317.690 de lei, adică de peste zece ori mai mic decât suma obţinută recent de la MAI.

Banii, viraţi prin deconturi

Potrivit ministerului, AID a depus cererea de finanţare pe 8 decembrie 2008. Evaluarea proiectului s-a făcut în perioada 4 aprilie 2009-7 octombrie 2009, când instituţia era condusă de PSD-istul Dan Nica.

Obţinând aprobarea, fundaţia lui Cumpănaşu a parafat contractul pe 16 decembrie 2009. Din partea ministerului a semnat secretarul de stat Liviu Grădinaru, care conducea atunci Internele ca urmare a faptului că decretul de numire în funcţie a ministrului interimar Vasile Blaga fusese suspendat de Curtea de Apel Bucureşti.

“În ceea ce priveşte eventualele plăţi efectuate în cadrul contractului menţionat, mecanismul financiar al Fondului Social European prevede că decontarea sumelor se face prin rambursare, în urma completării unor Cereri de rambursare periodice depuse de către beneficiar. Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei nu a depus nicio cerere de rambursare până în prezent”, se arată în răspunsul trimis de Ministerul Adiministraţiei şi Internelor.

PROCEDURĂ

Banii contribuabilului european

Contractele atribuite din fonduri europene sunt semnate, obligatoriu, de ministrul în funcţie şi de beneficiar. Procedura este clară: doar în cazul în care ministrul nu-şi poate exercita atribuţiile, contractul va fi semnat de secretarul de stat desemnat să-l înlocuiască la conducerea ministerului.

Odată semnat un astfel de contract, plata către beneficiar se face direct, prin direcţiile financiare ale ministerelor, la momentul în care acestea din urmă primesc fondurile europene destinate proiectelor pentru care s-a încheiat contractul.

Un oficial al Ministerului Administraţiei şi Internelor a explicat pentru EVZ: „După ce ministerul lansează cereri de proiecte, be ne ficiarii eligibili completează mai multe formulare. Ei trebuie să prezinte proiectul foarte amănunţit, cu obiectiv, capacitate de implementare, diagrame, desfăşurător – un formular e asemănător unui caiet de sarcini de la o licitaţie, dar mult mai detaliat”. Toate propunerile depuse de potenţialii beneficiari ai fondurilor europene intră în procesul de evaluare, care presupune două etape.

Prima: evaluarea administrativă, realizată de angajaţii ministerului de la Autoritatea de Management. „Aceştia verifică doar dacă dosarele au toate actele necesare. Nu verifică şi conţinutul acestor documente, ci doar dacă sunt toate. Apoi urmează evaluarea tehnicofinanciară, realizată de evaluatori externi, aleşi prin licitaţie deschisă. Ei stabilesc criteriile de verificare, punctajul pentru fiecare proiect depus. În funcţie de banii UE puşi la dispoziţie, există unul sau mai mulţi beneficiari”, explică specialistul MAI.

VEDETEĂ TV ŞI OM DE CASĂ AL INTERNELOR

Un fost şef al Direcţiei Generale Anticorupţie a demisionat din cauza relaţiei cu Alexandru Cumpănaşu

Activitatea civică a lui Alexandru Cumpănaşu este legată ombilical de Ministerul Administraţiei şi Internelor. A apărut în prim-plan în 2006, după înfiinţarea Centrului Naţional de Integritate, împreună cu Marian Sîntion, fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA). Despre Cumpănaşu se ştie că a fost şeful organizaţiei de tineret a PNL Olt.

Pagina de internet a AID, www.aid-romania.org, nu mai este actualizată din august 2006. La numărul de telefon indicat pe site nu răspunde nimeni. După un scandal public cu Vasile Blaga, Cumpănaşu a devenit aproape nelipsit din platoul Realitatea TV, unde comentează, în mod special, evenimente care au legătură cu Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Întrebat despre contractul său de colaborare cu Realitatea TV, Alexandru Cumpănaşu s-a ferit să dea detalii. „Relaţia mea cu Realitatea este aceeaşi de la început până acum şi nu înţeleg de ce trebuie să vă dau explicaţii. Eu nu am o funcţie publică, aşa că nu văd ce relevanţă are acest lucru. Nu pot să vă spun dacă am un contract sau nu, e strict treaba noastră”, a declarat preşedintele AID.

Centrul Naţional de Integritate a fost înfiinţat pe 22 septembrie 2006, printr-un protocol semnat de DGA, condusă la acel moment de procurorul Marian Sîntion, şi ONG-ul lui Alexandru Cumpănaşu. Procurorul Sîntion ne-a declarat că acest centru avea ca obiective, printre altele, întărirea legăturii cu societatea civilă şi sprijinirea cetăţenilor în a scoate în evidenţă faptele de corupţie.

În martie 2007, însă, Sîntion îşi dădea demisia de la conducerea DGA după un mare scandal în care a fost acuzat că a creat diferite avantaje din bani publici pentru asociaţia lui Cumpănaşu. Vasile Blaga l-a înlocuit pe Sîntion cu procurorul Irinel Păun, de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Susţinut de ministru, Păun i-a făcut lui Sîntion plângeri penale la DNA pentru abuz în serviciu. Sîntion era acuzat că a pus la dispoziţia AID patru birouri în sediul ministerului, maşini ale instituţiei şi fonduri publice pentru plata telefoanelor folosite de funcţionarii asociaţiei.

Procurorii anticorupţie au închis dosarul tot în 2007, dispunând neînceperea urmăririi penale faţă de fostul şef al DGA.

Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii s-au lămurit rapid că la mijloc nu sunt fapte penale, ci doar un conflict între taberele de la Interne.

RTV neagă contractul cu Alexandru Cumpănaşu

Deşi Cumpănaşu a refuzat să clarifice relaţia pe care o are cu postul de televiziune patronat de Sorin Ovidiu Vîntu, Lucian Florea, PR Manager Realitatea TV a negat existenţa vreunui contract cu directorul AID.

"Realitatea TV precizează că Alexandru Cumpănaşu, fondator al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, nu are şi nici n-a avut vreodată niciun contract de colaborare cu postul nostru de televiziune. Alexandru Cumpănaşu este invitat în dezbaterile de la Realitatea TV în calitate de reprezentant al societăţii civile prin fundaţia pe care o conduce, la fel ca mulţi alţi colegi de breaslă. Nici domnul Cumpănaşu, nici altă personalitate care activează în cadrul societăţii civile nu sunt plătiţi pentru prestaţiile în cadrul emisiunilor postului nostru de televiziune."