Cum te îmbraci cu 100 de lei de la Fisc| VIDEO

Spaţiul este mare, iar costurile necesare dotării lui chiar şi numai cu un sistem de încălzire ar fi prea mari pentru bugetul instituţiei. Aşa că, cei care lucrează în depozit vin la muncă iarna cu multe rânduri de haine groase şi stau într-o cămăruţă, unde funcţionează o aerotermă.

Lipiciul, la vedere

Preţurile sunt mici, dar şi calitatea produselor este pe măsura lor. Ioan Cuc, şeful Biroului de Presă al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti, spune că o bună parte a mărfii provine din conficările operate în centre comerciale precum Europa. Drept urmare, depozitul ANAF este plin de chinezării colorate, care aşteaptă muşteriii.

Aceştia nu sunt puţini la număr, dacă ţinem cont de faptul că vânzările au crescut în trimestrul al doilea, cu aproape 450.000 de euro, faţă de primele trei luni ale acestui an. Totuşi, doar o treime din marfa confiscată este valorificată. Procentul ar putea creşte dacă ANAF ar avea bani pentru amenajarea unor magazine sau pentru reclamă. Dar, trecem printr-o criză, iar bugetul este limitat.

Clienţii ANAF sunt variaţi, de la patroni de firme, la oameni care caută chilipiruri pentru că nu îşi permit altceva. Cu aproape 200 de lei, o familie cu patru membri poate să cumpere haine şi încălţări. De exemplu, o haină mai groasă pentru copii costă în jur de 15 lei, iar un echipament de trening poate fi cumpărat cu cel mult 30 de lei, inclusiv încălţămintea.

Cumpărătorii trebuie să se aştepte însă ca talpa pantofilor să fie lipită de faţa acestora, iar dâra de lipici să fie vizibilă. La fel, tivul de la fuste sau pantaloni nu este chiar bine cusut. Însă, preţul variază între 6-8 lei pentru o pereche de pantaloni.

Nici procedura de achiziţie nu este tocmai simplă. Cumpărătorul vine la depozit, alege marfa, angajaţii ANAF întocmesc o listă cu produsele alese şi calculează contravaloarea lor. După aceea, cumpăratărul merge cu lista la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti, pentru a face plata şi a i se elibera o factură. Înarmat cu documentul, se întoarce la depozit de unde poate ridica marfa.

Preţul corect

După ce se face recepţia mărfii confiscate, o comisie stabileşte preţul de vânzare. De regulă acesta este calculat în funcţie de tarifele practicate de comercianţi, chiar şi de cei stradali. Dacă produsele nu se vând într-o lună, ele pot fi reevaluate, astfel că preţul poate să scadă cu până la 75% din preţul iniţial în termen de şase luni.

Dacă marfa nu este vândută nici cu acest preţ, ea poate fi casată sau donată, după cum a explicat pentru evz.ro Ionuţ Cuc, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

Cel mai adesea, băuturile iau calea casării, dacă testele arată că produsele nu corespund din punctul de vedere al calităţii. Dacă mai pot fi utilizate, ele sunt preluate de cei care utilizează alcoolul pentru fabricarea altor produse.

CITIŢI ŞI:
Europa de la margine de Bucureşti

La Bran, târg de meşteri populari cu produse made in China

Suvenir de România: gagica de pe prosop ia faţa artizanatului