Cum va arăta România peste 10 ani

Film: Noi talente

Irina Margareta Nistor, critic de film:

“Nu cred că o să ajungem la 3D nici măcar în 10 ani. Filmul românesc intră într-o altă categorie, nu are nevoie de astfel de artificii. E un film cu umor. Nici peliculele noastre nu sunt la fel cu ale lor. Sunt cât să intre în nişte tiparuri de festival, nu au aceeaşi luminozitate. Şi până la urmă 3D nu e de lungă durată, există televizoare HD pe care poţi viziona 3D, aşa că nu e o soluţie.  Cred că în următorii ani o să apară foarte mulţi regizori tineri. Toată lumea se apucă să facă film”.

Cât despre premii, Irina Margareata Nistor crede că e timpul să câştige o distincţie importantă şi o regizoare, poate chiar Iulia Rugină. În plus, despre cum vor arăta cinamatografele în 10 ani se pare că sălile mici de cinema nu o să dispară, pentru că românul e snob.

Teatru: Şanse pentru tineri

Octavian Saiu, critic de teatru UNATC:

“Predicţia culturală e un joc riscant. În teatru - arta vie, prin definiţie – lucrurile sunt încă şi mai greu de ghicit. Pot să spun cum îmi doresc să fie teatrul românesc. Un fenomen mai vizibil în context european. Un fenomen în care tinerii creatori să aibă mai multe şanse. Vor fi marile valori ale scenei româneşti cu adevărat recunoscute de societatea în care trăim? Probabil că nu... Dar nu ne rămâne decât să sperăm că asta nu îi va descuraja pe cei care trudesc în teatru, într-o lume tot mai preocupată de scena politică, a bâlciului TV, a manelelor”.

Literatură: La mâna hazardului

Nicolae Manolescu, critic literar: 

“Nu se pot face predicţii. Nu există o legătură între dezvoltare-subdezvoltare, nivel de viaţă şi literatură. Dacă cineva ar fi comentat trendul acum 15 ani s-ar fi înşelat. Literatura după revoluţie s-a schimbat complet. E un hazard al talentului, al succesului. Nu cred că generaţia 2000 are încă un vârf, există câţiva romancieri buni, câţiva critici. N-aş paria pe un nou Cărtărescu, Nichita”.

Turism: În sfârşit autostrăzi

Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România:

“În ultimii 10 ani România se va dezvolta mai mult turistic. Infrastructura va fi pusă la punct. Vom avea sigur măcar 200-300 de kilometric de autostradă. Ţara noastră va deveni o destinaţie de turism de afaceri, vom sta cel mai bine la acest capitol din sud-estul Europei. Deja şi-au anunţat prezenţa mai multe hoteluri de lanţ internaţional. Vor fi câteva oraşe tot mai vizitate: Sibiu, Braşov, Timişoara, Braşov, Constanţa. Iar Bucureştiul va deveni o destinaţie turistică, va fi finalizat centrul istoric. În plus, în următorii 10 ani se va dezvolta foarte mult turismul rural, ecologic, balnear. Şi litoralul va fi mai vizitat, cum autostrada până la mare va fi gata până în 2011-2012”.

Cât despre unde îşi vor petrece românii vacanţele, Traian Bădulescu recunoaşte că românii vor continua să plece din ţară, dar este optimist şi crede că în schimb ne vor vizita foarte mulţi străini. Iar ca să vedem cum au evoluat lucrurile, oficialul ne povesteşte cum arăta turismul în urmă cu un deceniu.

“În 2000, aveam în România doar 3 hoteluri de lanţ internaţional, trei hoteluri de 5 stele în toată ţară, iar azi peste 50 la sută dintre hotelurile de lanţ internaţional din lume sunt şi la noi în ţară. S-a dublat lungimea autostrăzilor, s-au mărit încasările din turism, am intrat în UE şi NATO, circulăm liber, companiile aeriene şi-au dublat numărul de curse, a fost revoluţia low-cost în 2003. Ca potenţial turistic România e pe primul loc din regiune, iar la capitolul valorificare suntem în coada clasamentului”, conchide Bădulescu.

Arhitectură: Distrugem, nu construim

Pavel Şuşara, critic de artă:

“Lucruri spectaculoase în bine nu se mai pot face. E aproape imposibil, nu mai poţi să repari. S-a stricat foarte mult. O reparaţie este imposibilă. Sunt interese de altă natură altele decât urbanistice. Eliminarea periferiei Bucureştiului, lacul Snagov, Mogoşoaia, tot ce înseamnă şic de interes turistic a fost parazitat în mod devastator. Nu există un plan urbanistic, casele sunt strâmbe, stau într-o rână. Totul s-a construit pe detalii şi a ieşit un dezastru. Şi turiştii străini remarcă imposibilitatea turistică a oraşului. Bucureştiul e orice în afară de un oraş. Există legi, dar nu are cine să le aplice. S-ar putea repara dacă se vor opri stricăciunile. Ca o anecdotă, se spune că Prinţul Bibescu a recunoscut Bucureştiul din avion după fumul de la grătare”.

Sport: E jale

Emeric Ienei, fost selecţioner al României:

"Sportul ar trebui să aibă un minister al său, fără lipituri cu tineretul sau cu altele. Să existe un Minister al Sportului, atât. Dacă nu se face asta, sportul românesc va avea foarte mult de suferit. Lăsăm fotbalul la o parte. Vorbim de sporturi olimpice. În ceea ce priveşte fotbalul, dacă aş fi prim-ministru al României, aş da un ordin ca primăriile să susţină echipele locale. O mulţime de oraşe, care au avut echipe de mare tradiţie în fotbalul românesc, nu mai au nimic. Şi acesta e doar începutul. Cred că începând de anul acesta tot mai multe echipe se vor retrage, pentru că nu mai au susţinere financiară. Dacă nu se iau măsuri, va fi jale".

Alimentaţie: Mâncăm sănătos, dacă vrem

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare:

“În niciun caz nu vom mânca pastille. Mâncarea puternic industrializată este nesănătoasă. Lumea se va trezi, se va deştepta datorită presiunii publice. Vom reveni la alimentaţia naturală. Românii îşi vor da seama că au pornit pe un drum greşit urmând dieta de tip vestic, de care ei nu ştiu cum să scape şi noi cum să o îmbrăţişăm. Dacă vom avea conducători înţelepţi, vom găsi pe rafturi produse ecologice fabricate la noi. Ştiinţa nutriţională arată că cu cât mâncăm produse din zona în care trăim cu atât suntem mai sănătoşi. Se va atenua globalizarea alimentară şi va important să mâncăm pentru sănătate", susţine Mencinicopschi.

Mediu: Viitorul e verde

Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta sănătatea umană, atrage atenţia Agenţia Europeană a Mediului.

Astfel, în următorii ani, locuitorii Uniunii Europene trebuie să devină mai conştienţi despre impactul lor asupra mediului. Astfel agenţia are câteva sugestii pentru cetăţenii europeni, care trebuie să fie asimilate stilului de viaţă din comunitate.

• Biciclete vor deveni o alternativă mai puternică de transport
• Din ce în ce mai multe deşeuri vor fi reciclate, în toate localităţile UE
• Vor exista mai multe bunuri de folosinţă îndelungată realizate după standarde ecologice
• Numărul clădirilor verzi va creşte şi mulţi arhitecţi se vor reorienta spre acest gen de arhitectură
• Se vor crea sute de mii de locuri muncă la nivel de uniune în industria energiilor regenerabile

Una peste alta, nu-i nimic bătut în cuie, iar cum o să arate următorul deceniu nu vom ştii decât trăindu-l.