Curtea Constituţională joacă după cum cântă Băsescu

Pretextul ieşirii la rampă a fost o decizie luată „în cazul Remus Cernea”, a cărei motivare a fost publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.
 
Chemată să se pronunţe în legătură cu interdicţia partidelor neparlamentare şi a independenţilor de a candida la alegerile parţiale, Curtea a depăşit limita sesizării, făcând o serie de consideraţii asupra legii uninominalului, unele dintre ele - cum e cazul pragului electoral - diferite total de pronunţările anterioare.

Ghid de raţionalizare a parlamentului

Ca temă pentru parlamentari, judecătorii susţin că „se impune o reconsiderare” a legii electorale în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare, venind cu argumentul „ra ţionalizării parlamentului”, în actualul context economic, politic şi social. S

oluţia constituţionaliştilor: un sistem de vot uninominal majoritar, în condiţiile în care, spun ei, actuala lege „nu are nicio legătură” cu elementele de conţinut ale acestui tip de scrutin, organizat cu un singur tur şi care este practicat în alte state.

Redistribuirea, retrogradată

Judecătorii contestă mecanismul de obţinere a mandatelor prin redistribuirea pe baza calculelor matematice, invocând că „o asemenea desemnare trebuie să rezulte din alegeri, în urma exprimării prin vot a opţiunilor politice”. Însă, în urmă cu doi ani, magistraţii au respins o contestaţie care avea ca obiect tocmai modul în care se repartizează mandatele.
 
Ei au invocat atunci faptul că se respectă dreptul de a alege pentru că „alegătorul votează personal un candidat propus de un competitor electoral şi, totodată, îşi manifestă preferinţa pentru partidul politic din care acesta face parte”.

Filosofia pragului electoral

O abordare similară se remarcă şi în cazul pragului electoral, despre care acum magistraţii consideră că trebuie eliminat, pe motiv că niciun sistem în care este reglementat un tip de scrutin majoritar, cu un singur tur, nu prevede vreun prag electoral. Acum doi ani, aceiaşi magistraţi judecau diferit aceeaşi speţă. Ei recunoşteau că instituirea pragului ţine de legiuitor, care poate alege între mai multe soluţii existente.

Mai mult, ei nu contestau nici pragurile alternative, pe motiv că este vorba despre criterii care trebuie îndeplinite alternativ, nu cumulativ, ca o garanţie a respectării reprezentativităţii unui partid la nivel naţional.

Lobby pentru votul electronic

Argumentele identice cu ale preşedintelui Băsescu şi în privinţa introducerii votului electronic. Judecătorii insistă că „o atenţie sporită” trebuie acordată cetăţenilor români care domiciliază în străinătate, pentru a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, inclusiv prin votul electronic.

SISTEME

Variante diferite de uninominal

• Legea în vigoare prevede repartizarea proporţională a mandatelor în funcţie de scorul partidului. Scrutinul majoritar, într-un singur tur, presupune că primul clasat devine automat parlamentar, sistem folosit în cazul alegerilor de la consiliile judeţene.
  
  
• În sistemul cu două tururi, similar celui de la alegerile pentru primării, devine parlamentar, din prima, cel care ia peste 50% din voturi.
  
  
• Dacă acest lucru nu se întâmplă, pe modelul primăriilor, primii doi clasaţi intră în finală şi câştigă cel care ia mai multe voturi. Această variantă este susţinută de preşedintele Băsescu. 

 
LEGEA ELECTORALĂ - SUBIECT DE MESAJE POLITICE

PDL şi PSD sperie PNL cu uninominalul majoritar

Subiectul modificării Legii electorale este, în ultima perioadă, folosit de politicieni fie pentru a se poziţiona în propriile partide, fie pentru a presa celelalte partide să ia o anumită decizie.

PDL vrea uninominal majoritar într-un singur tur, sistemul „câştigătorul ia totul”, în timp ce PSD caută soluţia care să-l avantajeze. PNL ar pierde masiv, dar şefii partidului se feresc să o recunoască public.

De altfel, liberalii au fost principalii beneficiari ai actualei legi care permite repartizarea mandatelor proporţional cu numărul de voturi obţinut de fiecare partid la nivel naţional. În acest context, subiectul a fost deschis de Călin Popescu- Tăriceanu, într-o postare pe blogul personal, în perioada Sărbătorilor.

El a avertizat că liberalii ar putea fi victimele unei în ţelegeri PDL-PSD de modificare a Legii electorale, în sensul unui uninominal majoritar. Ieşirea lui Tăriceanu a venit după ce conducerea PNL respinsese propunerea sa de intrare la guvernare cu PDL, iar fostul premier încerca să le transmită membrilor de partid că soluţia sa avea rolul de a evita acest scenariu.

Divergenţe şi în opoziţie, şi în coaliţie

După Anul Nou, liderul grupului PSD din Cameră, Viorel Hrebenciuc, a transmis şi el un avertisment liberalilor. Hrebenciuc a susţinut că PDL l-a contactat pentru modificarea Legii electorale şi că, dacă PSD va accepta această propunere, PNL va suferi masiv.

Presiunea pe care liderul deputaţilor PSD-işti a transferat-o asupra liberalilor vine în contextul în care, potrivit unor surse parlamentare, el este autorul propunerii ca PSD şi PNL să sprijine candidaţi comuni la alegerile din 2012.
 
În replică, liderul PNL Crin Antonescu a susţinut că liberalii nu se tem de modificarea legii, pentru că scorul lor va creşte până în 2012. Între timp, subiectul modificării legii electorale a fost redeschis şi de PDL, partid care a pledat în permanenţă împotriva actualului sistem proporţional.

Atât şeful PDL, Emil Boc, cât şi secretarul general Vasile Blaga au cerut un sistem uninominal majoritar, într-un singur tur.

„Un sistem electoral trebuie să reprezinte interesele acelora care votează şi cei care au mai multe voturi trebuie să fie aleşi în de trimentul acelora care au mai puţine voturi”, a fost justificarea lui Boc.

Totuşi, acest sistem nu poate fi modificat de către coaliţia de guvernare, fără acceptul UDMR care are pretenţia de a recupera voturile din sistemul proporţional printr-o redesenare a colegiilor din Transivania. Cum democrat-liberalii nu au niciun interes să accepte cererea Uniunii, PDL are nevoie de sprijinul PSD pentru modificarea legii.