Curtea Supremă, ca un cuib cu viespi

Chiar dacă şeful statului a fost extrem de rapid şi a semnat deja decretul de pensionare a lui Nicolae Popa, CSM a mers pe calea bătută şi a preferat interimatul lăsând deschisă lupta pentru putere.

Din poziţia de preşedinte interimar, Lidia Bărbulescu a anunţat că va candida pentru ocuparea definitvă a postului de preşedintel al Instanţei Supreme. "Foarte mulţi colegi erau nerăbdători să candidez şi m-au rugat să fac acest lucru, aşa că nu pot să-i dezamăgesc", a spus preşedintele interimar al Înaltei Curţi.

Interimatul obligatoriu

Magistraţii susţin că interimatul este obligatoriu şi nu poate fi evitat. Legea de organizare a magistraturii spune că, după pensionara unui judecător, locul este declarat vacant şi conducerea este preluată, pe o perioada de maximum şase luni, de un interimar. Desemnarea unui nou preşedinte se face printr-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii, de regulă, locul fiind ocupat de următorul judecător în funcţie.  Textul de lege nu oferă alternative. 

Ministrul de justiţie susţine însă că plenul CSM a trenat “intenţionat” discutarea cererii de pensionare a lui Nicolae Popa pentru a împinge perioada de interimat cât mai aproape de alegeri. “Pensionarea lui Nicolae Popa trebuia discutată în şedinţa CSM din 25 iunie, nu în 10 septembrie” a susţinut Predoiu.

Această întârziere premeditată a fost reclamată de preşedintele Băsescu, care a spus că interimatul este “un joc politic, o aşteptare politică”. Critica lui Băsescu a fost însă un excelent pretext pentru Lidia Bărbulescu să răspundă, fapt care, în actualul context tensionat din Justiţie, îi aduce actualului vicepreşedinte un important capital de simpatie din partea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
 
În fapt, pe Traian Băsescu nu l-a înfuriat interimatul, ci perspectiva că Lidia Bărbulescu ar putea ajunge în funcţia de preşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Numirea ca interimar a Lidiei Bărbulescu era extrem de previzibilă din cauza procedurii. Ea oricum a fost nominalizată de Popa la şefia Curţii Supreme, iar pentru numirile definitive este nevoie de un concurs la care se pot înscrie doar magistraţi care au activat minimum doi ani la această instanţă şi nu au primit verdicte de colaborare cu fosta Securitate. Iar pentru asta candidaţii au la dispoziţie 30 de zile”, au precizat surse din Consiliu. (Andreea Vădan)

“L-am judecat imparţial pe Băsescu”

În exclusivitate pentru evz.ro, Lidia Bărbulescu a vorbit despre ce se ascunde în spatele acestui schimb de replici cu şeful statului. “Nu m-am gândit la capitalul de simpatie pe care l-aş putea obţine. Spun ceea ce gândesc. Şi gândesc prin prisma legii. Deformaţie de judecător cu 31 de ani vechime. Nu cunosc şi nu mă înteresează care este părerea preşedintelui Băsescu faţă de mine. Eu sunt imparţială şi vor rămâne aşa. Oricum, sunt unul dinte judecătorii care au judecat un recurs foarte important pentru preşedintele Băsescu, în dosarul Flota şi am fost imparţială. Dacă ar fi să îl judec din nou pe Traian Băsescu, tot imparţială aş rămâne!”, a afirmat Bărbulescu.

Preşedintele Curţii Supreme, omul preşedintelui

Există o lege nescrisă care s-a manifestat din 1990 încoace. Momentele finalului de mandat pentru preşedinte la Cotroceni şi la Curtea Supremă se suprapun. În felul acesta, preşedintele în exerciţiu are posibilitatea desemnării, la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – funcţie asimilată cu cea de reprezentat absolut al Puterii Judecătoreşti, o persoana agreată.

Ion Iliescu l-a desemnat pe Nicole Popa, la finalul mandatului său. Popa i-a fost consilier lui Iliescu şi a fost numit de acesta la Curtea Constituţională, de unde a fost promovat în cea mai înaltă funcţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, tot în urma unui decret semnat de Ion Iliescu.

BEC cu intermediari

Alegerile prezidenţiale se vor face cu un interimar la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.  Chiar dacă ar exista voinţă, nu mai există timp pentru desemnarea unui titular.

Într-un comunicat oficial, Traian Băsescu insistă, chiar şi după divergenţele de la şedinţa CSM, să determine o titularizare. "Delegarea temporară a unor persoane pe aceste funcţii de conducere nu ajută Justiţia din România, creând un sentiment de provizorat faţă de asumarea responsabilităţilor la cel mai înalt nivel în justiţie. Vă rog să declanşaţi procedurile legale pentru desemnarea magistraţilor pe funcţiile de conducere vacante, în vederea numirii lor", se arată în scrisoarea trimisă de Traian Băsescu şefului CSM.

Campanie electorală

Surse din rândul judecătorilor de la Instanţa Supremă susţin că intervenţia Lidiei Bărbulescu a avut o dublă miză. “Vicepreşedintele aspiră de multă vreme la funcţia de preşedinte. A condus CSM-ul, este vicepreşedinte la Curte, nu-i lipseşte decât preşedinţia. Interimatul îl va folosi tocmai pentru a convinge că merită această poziţie. Dacă va trece cu bine peste alegeri, dacă va convinge magistraţii să constitue Biroul Electoral Central, este posibil să intre chiar şi în graţiile lui Băsescu. Pentru că este veche şi proverbială animozitatea dintre aceştia. Deşi cred că preşedintele Băsescu nu a avut niciodată probleme la Curtea Supremă”, a comentat, pentru evz.ro, un judecător.

Lupta pentru funcţii

Lidia Bărbulescu nu vrea să comenteze, încă, dacă îşi va înainta sau nu candidatura pentru funcţia de preşedinte la Înalta curte de Casaţie şi Justiţie. Un alt canadidat este judecătorul Iulian Dragomir, care însă nu este în graţiile magistraţilor de la ÎCSJ. Despre el se spune că este mult prea apropiat de serviciile secrete pentru a conduce ÎCCJ. A devenit cunoscut după ce a fost vicepreşedinte al Biroul Electoral Central pentru alegerile parlamentare din 2008.

Cea mai mare problemă pentru Curtea Supremă, o spun chiar magistraţii instanţei supreme, o reprezintă schema incompletă. La ultima şedinţă a CSM şase judecători au plecat la pensie, numărul locurilor vacante ajungând la 15, în condiţiile în care schema completă cuprinde 115 posturi.

Plenul CSM, impulsionat probabil de cererile preşedintelui Băsescu a decis să discute joi, candidaturile pentru posturile vacante de judecător la Instanţa Supremă, la secţiile de Contencios Administrativ şi Fiscal şi Penală, dar şi candidatura judecătorului Gheorghe Buta la funcţia de preşedinte al Secţiei comerciale la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Candidaturile au fost lansate în iulie, iar de atunci şi până acum acestea ar fi putut fi discutate în cursul a două şedinte de plen ale CSM.

Gheorghe Buta a fost în decembrie 2008 propunerea PSD pentru funcţia de ministru al Justiţiei şi, neoficial ,este unul dintre candidaţii la şefia Curţii.

Război epistolar

Forumul Asociaţiilor pentru o Magistratură Europeană în România (FAMER), organizaţie ce cuprinde Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale Instanţelor Judecătoreşti şi Asociaţia Procurorilor din România, îi cere preşedintelui Băsescu medierea conflictului între Puterea Executivă şi cea Judecătorească în limitele pe care i le mai permite imparţialitatea. Ironia este consecinţa disputei directe dintre magistraţi şi preşedinte la şedinţa de joi a CSM.

"Vă solicităm, domnule preşedinte, să vă exercitaţi puterea constituţională, în limitele în care vă mai permite imparţialitatea, în a media conflictul cu puterea executivă, pentru a face credibilă existenţa democraţiei şi a statului de drept care au fondat aderarea României la Uniunea Europeană. (…) Dincolo de magistraţi nu poate exista nimic. Ori poate există, însă nu ne-am dat seama încă", scriu magistraţii în scrisoarea pentru Băsescu.

Magistraţii împărţiţi în două

Magistraţii îşi contină protestele. Oficial au anunţat că vor convoca Adunari Generale, care sunt chemate să decidă, pentru fiecare instanţă în parte dacă protestul continuă sau încetează.

Intervenţiile repetate ale ministrului de Justiţie, imaginea foarte proastă pe care judecătorii şi procurorii protestatari o au, promisiunile şi angajementele lui Boc, au convins o parte dintre magistraţi de necesitatea reluarii activităţii.

Pe de altă parte se află magistraţii "radicali", care consideră problema din Justiţie ca fiind departe de a fi rezolvată şi cer intervenţia Parlamentului şi pledează pentru continuarea protestelor.

Judecătorii aşteaptă o reacţiea Curţii Supreme, în ceea ce priveşte continuarea sau sistarea protestelor, iar Lidia Bărbulescu are misiunea de a gestiona această problemă. Imediat după ce a primit mandat de interimar (care îi asigură statut de lider al Puterii Judecătoreşti şi drepturi depline), Bărbulescu a convocat Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

CITIŢI ŞI:

Magistraţii, "obligaţi să dea statul în judecată

"Suntem în pragul dictaturii!"