Dan Voiculescu îl recunoaşte pe „Felix“

Actul se constituia ca o recomandare a lui Voiculescu, către organele statului comunist, în scopul unei posibile racolări a sa de către fosta Securitate. Locul unde poate fi găsită nota: ataÅŸată la dosarul care se va judeca la Tribunalul BucureÅŸti, într-o cauză în care Dan Voiculescu contestă decizia CNSAS prin care se apreciază că acesta a făcut poliÅ£ie politică. Restul actelor din dosar prezintă însă o cu totul altă latură a poveÅŸtii ce ar putea fi generic denumită „Dan Voiculescu ÅŸi Securitatea“.

Concret, este vorba despre stenogramele audierii acestuia în faÅ£a membrilor Consiliului NaÅ£ional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). O poveste despre motive, racolări ÅŸi adevăruri parÅ£iale. În fine, o mostră despre cum avea loc o audiere în faÅ£a CNSAS, temerile membrilor acestuia cu privire la mersul anchetei ÅŸi lipsa unor probe veritabile ÅŸi de necontestat.

COLABORARE

Mircea-Felix Voiculescu a ajuns la tribunal

Potrivit CNSAS, Dan Voiculescu a făcut poliÅ£ie politică încă din 1970 sub pseudonimul „Mircea“. În 1973, Voiculescu devine „Felix“ după recrutarea în DirecÅ£ia a III-a. Fostul lider PC a contestat însă decizia de poliÅ£ie politică în august 2007, pe motiv că hotărârile Consiliului sunt netemeinice ÅŸi nelegale.

Legea CNSAS a fost declarată neconstituÅ£ională în urma sesizării depuse de Voiculescu la Curtea ConstituÅ£ională, decizie la care a contribuit ÅŸi parlamentul. Dosarul a ajuns pe masa Tribunalului BucureÅŸti, singurul abilitat prin lege să se pronunÅ£e asupra unei colaborări cu Securitatea.

Dan Voiculescu: „Eram urmărit, tot timpul am fost vânat“. Membrii CNSAS: „Audierea a fost atipică ÅŸi noi nu am procedat corect“

Patriotism autentic, lipsa oricărei rele intenÅ£ii ÅŸi preocuparea pentru o viaţă mai bună. Acestea sunt principalele caracteristici în ceea ce s-ar putea constitui un autoportret al omului de afaceri, Dan Voiculescu, după cum rezultă din mărturia sa în faÅ£a membrilor CNSAS. Potrivit acestuia, informaÅ£iile despre cetăţenii străini pe baza cărora a primit o decizie de poliÅ£ie politică ar fi fost furnizate doar pentru că era „obligat să câÅŸtige o pâine“.

AcelaÅŸi personaj declara însă, în cadrul aceleiaÅŸi audieri, referitor la situaÅ£ia sa materială din perioada respectivă, că „intrând deja într-o altă lume, într-o lume capitalistă, dar care trăia în socialism, aveam celebra sticlă de whisky, cartuÅŸul de Kent ÅŸi gumă de mestecat ÅŸi benzină pe bonuri“. Stenogramele audierii mai arată că, în opinia sa, Dan Voiculescu nu ar fi turnat niciodată un cetăţean român, iar orice informaÅ£ ie dată cu privire la vreun străin era lipsită de orice tentativă „de a-i face vreun rău“.

„Doamne iartă-mă...“

DiscuÅ£ia dintre Dan Voiculescu ÅŸi membrii CNSAS se încheagă practic în jurul unei deplasări a relaÅ£iei urmăritor-urmărit. „Eram urmărit, tot timpul am fost vânat, tot timpul am fost dorit să le fiu de folos. (...) Deci, stimaÅ£i domni, nu am niciun fel de angajament semnat cu Securitatea, indiferent de direcÅ£ii“, precizează, în mai multe forme, Dan Voiculescu. Momentul tensionat intervine în cadrul unei discuÅ£ii dintre cel chemat să depună mărturie ÅŸi unul dintre membrii marcanÅ£i ai CNSAS, Mircea Dinescu. Miza disputei: numele „Felix“, sub care, potrivit Colegiului, Voiculescu îÅŸi semna notele informative:

Mircea Dinescu: AveÅ£i acolo... „Când am fost recrutat informator mi s-a dat numele conspirativ de Felix“.

Dan Voiculescu: Nu cunosc.

Mircea Dinescu: Aţi semnat vreodată vreun angajament?

Dan Voiculescu: Doamne iartă-mă. Nu există niciun fel de document, de angajament, semnat de mine.

Mircea Dinescu: Este olografă. V-aţi recunoscut scrisul acolo?

Dan Voiculescu: Daţi-mi, vă rog, să văd. Referitor la cetăţeanul străin Lihlau, este cetăţean străin, german domiciliat... nu are nimic cu poliţia politică.
 
Claudiu Secaşiu: Dar acel document vă aparţine, scrisul e al dv.?

Dan Voiculescu: Sigur că da.

Mircea Dinescu: Dar aţi semnat cu Felix. Ziceaţi că nu ştiţi ce e cu Felix.

Dan Voiculescu: Păi, aşa mi-au dat ei numele, probabil, Felix.

Mircea Dinescu: Dv. aţi semnat cu Felix?

Dan Voiculescu: Da.

PROBLEMA DEONTOLOGICÄ‚

„Să fim beton când îi punem întrebări“

Dincolo de problema de fond a audierii, există un moment extrem de important, desfăşurat într-o pauză de audiere. Este vorba despre o discuÅ£ie între membrii CNSAS privind respectarea etapelor necesare unei audieri veritabile. Tonul este dat de Constantin Ticu Dumitrescu, care afirmă că „nu trebuia să-l chemăm acum la audiere. Trebuie să cerem microfilme, să studiem tot, să fim beton atunci când îi punem întrebări“.

Dumitrescu este susÅ£inut de Mircea Dinescu, care-ÅŸi exprimă, la rândul său, reticenÅ£ele legate de metoda de audiere abordată: „Problema este că noi ar fi trebuit să procedăm cum procedăm de obicei cu orice invitat. Nu am obÅ£inut decât poveÅŸti, disidenţă. (...) Problema e că audierea domnului Voiculescu a fost atipică, ÅŸi noi nu am procedat corect, după părerea mea“. De altfel, Constantin Ticu Dumitrescu s-a abÅ£inut, pe parcursul audierii, de la orice întrebare adresată lui Dan Voiculescu, invocând chiar lipsa sau caracterul incomplet al unor probe de netăgăduit.

CLICK PE POZÄ‚ PENTRU DOWNLOAD



PORTRET

Subiectul, preocupat de chestiuni  „erotice ÅŸi mecanice-auto“

Dosarul stenogramelor de la CNSAS, ataÅŸat celui existent la Tribunalul BucureÅŸti, conÅ£ine ÅŸi un act mai puÅ£in obiÅŸnuit în contextul verdictului ce urma să fie dat. Este vorba despre o recomandare scrisă, sub forma unei note informative, redactată ÅŸi semnată de un anume lt.-maj. Giuvelea N, prin care autorităţile statului erau puse la curent cu defectele ÅŸi calităţile tânărului, pe atunci, Dan Voiculescu. Scrisă într-un limbaj de lemn ÅŸi plină de mostre de umor involuntar, nota respectivă este o reprezentare fidelă a modului în care fosta Securitate primea portrete ale unor oameni consideraÅ£i a fi potenÅ£iali informatori.

Textul tovarăşului Giuvelea se deschide cu o descriere amănunÅ£ită a lui Dan Voiculescu, pe vremea aceea economist la Serviciul Export V materiale izolatore al Vitrocim: „Dotat cu un fizic plăcut este un tânăr simpatic cu o inteligenţă nativă sclipitoare, o memorie remarcabilă ÅŸi o prezenţă de spirit care-l ajută să se descurce uÅŸor în cele mai dificile situaÅ£ii (...). Are o facilitate deosebită la calculele matematice, putere de pătrundere rapidă a problemelor (...), perspicacitate ÅŸi posibilităţ i vaste de concentrare, de scurtă durată însă...“. Voiculescu mai este caracterizat ca fiind „ÅŸmecher ÅŸi prudent (...), are prudenÅ£a de apărare a animalului în faÅ£a pericolului ce-l ameninţă (...), îngâmfat ÅŸi orgolios din fire (...), pierde mult din caracterul pozitiv al rezultatelor pe care s-ar putea sconta ÅŸi se caracterizează ca un tip suficient de impertinent“.

Nici viaÅ£a particulară sau pasiunile tânărului Voiculescu nu sunt lăsate deoparte. Semnatarul notează minuÅ£ios că subiectul „este foarte ocupat cu un mare noian de chestiuni personale, particulare (erotice, mecaniceauto, etc.)“, „este foarte preocupat de legături amoroase, fiind destul de des ocupat cu scurte întâlniri pentru satisfacerea tuturor cerinÅ£elor în legătură cu acestea (lucruri probabil trecătoare, în legătură cu vârsta caracteristică preocupărilor erotico-sexuale)“.