Tabara de creatie de la Crivaia, judetul Caras-Severin, se numara printre locurile de refugiu ale scriitorilor romani inainte de 1989. Daniel Vighi, pe-atunci presedinte al Cenaclului "Pavel Dan" din Centrul Universitar Timisoara, era si cel care organiza aceasta tabara.

In 1980, pe cand era student in ultimul an al Facultatii de Limba si Literatura Romana a Universitatii din Bucuresti, Mircea Cartarescu a citit aici din „Levantul”, manuscris la care lucra si care avea sa fie publicat abia in 1990.

Cabana in care stateau scriitorii era plina de igrasie, iar in lipsa apei calde, acestia se spalau in lac. In serile cu focuri de tabara si cu dansuri salbatice, scriitorii strigau „Vin americani!”. Uneori, lecturile se faceau noaptea, intr-o micuta capela aflata in adancul padurii.

Securitatea urmarea tabara

„Chiar daca conditiile erau oribile - o cabana plina de igrasie in care dormeam, daca dormeam, in saci de dormit, iar apa calda nu exista, iar felul special de mancare era piure din fulgi de cartofi, atmosfera era extraordinara”, povesteste scriitorul Daniel Vighi. In acea atmosfera, spune Vighi, se striga „Vin americanii!”.

„Imi aduc aminte ca Bata Marinov ii striga unui scriitoras de prin Resita, pe care il banuia ca ar fi informator, ca sa faca rapoarte pozitive pentru ca tabara sa continue si in anii urmatori. Oricum, selectia in ceea ce priveste participantii era foarte stricta - nu veneau poetii sau scriitorii de Curte”, povesteste scriitorul.

Tabara a continuat pentru ca, explica Vighi,  acesta „era jocul imoral al Securitatii de a permite generatiei ‘80 aceste enclave - tabere de creatie, spre exemplu, pentru a-i avea sub control. Pentru noi, la acea vreme, fiind tineri, era un spatiu al rezistentei, al libertatii”. Cat despre tanarul pe atunci scriitor Mircea Cartarescu, Vighi povesteste ca era „rezervat fata de exaltarile unora”.

Ingeri sub forma de broaste Elena Stefoi, Florin Iaru, Ion Monoran, Viorel Marineasa si multi altii erau in acea tabara alaturi de Mircea Cartarescu, care a citit din „Levantul” aflat in lucru pe-atunci. „Lectura aceasta a starnit foarte multa emotie, discutii pasionate. Cartarescu era deja considerat cel mai bun poet al generatiei ‘80, alaturi de Ion Muresan.

Discutiile care s-au aprins erau intre doua viziuni - una a poeziei de tip urban, de extract american, iar pe de alta parte, poezia ludica, livresca, din Levantul. Cartarescu lasa in urma poezia de tip urban, in blugi”. Cele doua saptamani petrecute in acea tabara, rememoreaza scriitorul Daniel Vighi, au fost pline.

„Literatura, alcool, plaja. Ziua mergeam pe lac cu hidrobicicletele, faceam plaja, citeam la debarcader. Noptile se incingeau focuri de tabara. Lecturile cele mai puternice au fost cele intr-o capela pe care am descoperit-o in plina padure. Era foarte ciudata, de tip german, cu niste picturi misterioase, infatisand niste ingeri sub forma de broaste”, povesteste scriitorul.

Herta Müller, la Lindelfeld

Cartarescu nu a mai participat la o alta tabara de la Crivaia, „iar la Timisoara, pana in 1989 a mai venit, cred, o data, cu Cenaclul de Luni, la o intalnire a tuturor cenaclurilor din tara de la acea vreme”, declara Vighi. Scriitorul timisorean povesteste ca, in anul urmator, 1981, la Crivaia au venit Herta Müller, Richard Wagner - componenti ai grupului ActionGruppeBanat, deja supravegheati de Securitate.

„Atunci, impreuna cu Herta Müller si Ioan T. Morar am vizitat Lindelfeld. Meteorologul Zigfried Renner de la Semenic era cel care ne-a dus in acea asezare ciudata - un sat parasit. Pe atunci mai erau doua sau trei familii. Herta Müller ne povestea ca fusese cu o delegatie a Organizatiei Mondiale a Sanatatii care facea un studiu despre fenomenul de consangvinitate. Acele familii traiau izolate, iar membrii lor se casatoreau intre ei. Era un loc straniu.”

BIOGRAFIE

Daniel Vighi: „Povestiri cu strada depozitului”

> Scriitorul Daniel Vighi a debutat editorial in 1985, la Cartea Romaneasca, cu „Povestiri cu strada depozitului” (proza scurta).

> La Editura Polirom a mai publicat „Insula de vara” (roman, 1999), „Misterele Castelului Solitude sau despre singuratate la vreme de iarna” (roman, 2004) si „Cometa Hale-Bopp” (povestiri, 2007).

> Este conferentiar universitar la Facultatea de Litere, Universitatea de Vest din Timisoara.

> Din 1990 este redactor al revistei „Orizont”, fiind unul dintre initiatorii „Proclamatiei de la Timisoara”, important document postdecembrist.

> Este presedinte al Asociatiei cultural-civice Ariergarda.

TIMISOARA

„Visul” lui Cartarescu

> La Teatrul National din Timisoara, regizoarea Catalina Buzoianu a montat „Visul”, o adaptare dupa textul cu acelasi titlu de Mircea Cartarescu. Spectacolul a avut avanpremiera pe 16 iunie, la Timisoara.

>Premiera va avea loc in deschiderea Festivalului Dramaturgiei Romanesti de la Timisoara, in perioada 2-8 octombrie. Muzica - Mircea Florian, scenografia - Velica Panduru, coregrafia - Malina Andrei, videoproiectiile - Lucian Moga, iar light-designul, Florian Putere. Din distributie fac parte Victor Manovici, Alecu Reus, Irene Flamann Catalina, Iuliana Craescu, Alina Reus, Ana Maria Cojocaru, Doru Iosif, Cristian Szekeres, Andrea Tokai, Ioan Strugari, Luminita Tulgara, Sabina Bijan, Catalin Ursu, Daniela Bostan, Romeo Ioan, Valentin Ivanciuc, Paula Maria Frunzetti, Ana-Maria Pandele, Dana Borteanu (Teatrul German de Stat Timisoara) si muzicienii Spyridon Koliavasilis (oud si voce) si Sasa Stoianovici-Hera (saz).

TEATRU

Catalina Buzoianu si „Levantul” > „Levantul” a fost scrisa la sfarsitul anilor ‘80, Mircea Cartarescu construind o epopee cu un personaj principal - poezia romaneasca de la inceputuri pana in zilele noastre.

> Regizoarea Catalina Buzoianu a scris scenariul si a montat, pe scena Teatrului Bulandra-Theatrum Mundi, „Levantul”, pe texte de Mircea Cartarescu, cu Mariana Mihut, Papil Panduru, Tudorel Filimon, Mihai Bisericanu.