De ce umblă bancherii la comisioane

“După introducerea taxei, automat va exista o creştere a comisioanelor, iar cel mai vulnerabil segment este cel al conturilor curente. Majorarea comisioanelor este o practică veche a băncilor de a-şi acoperi cheltuielile”, a declarat pentru evz.ro Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

În cazul conturilor curente, “comisioanele sunt mai greu de controlat, astfel că multe bănci deja le-au majorat”, explică Tatu.

“Omul face cheltuieli, dar nu urmăreşte ce taxe a plătit pentru fiecare plată sau retragere de la bancomat”, avertizează Tudor Tatu.

Mulţi clienţi au deschis conturi curente pentru că aşa le-a cerut angajatorul şi îşi primesc salariile pe card. Această categorie a clienţilor bancari va fi cea mai afectată de introducerea noii taxe.

Taxa, acoperită din profit

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, dă asigurări că va mai dura ceva timp până când taxa va fi aplicată.

“La Davos nu se iau decizii. Acordul înseamnă o înţelegere asupra opiniilor. Până la o decizie, va mai trece o perioadă, iar noi vom împărţi soarta Uniunii Europene”, a explicat pentru evz.ro Adrian Vasilescu.

Oficialul BNR consideră că băncile ar trebui să acopere cheltuielile generate de introducerea taxei convenită la Davos din profit şi nu din majorarea comisioanelor.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România se clasează pe locul 14 în rândul statelor membre din punctul de vedere al costurilor anuale aferente unui card bancar. Astfel, un român achită, în fiecare an, 83 de euro (echivalentul a aproape 350 de lei) băncii emitente, în contul comisioanelor şi al taxelor percepute de aceasta pentru administrarea contului curent şi pentru utilizarea cardului.

CITIŢI ŞI:

83 de euro, costul anual al unui card bancar

Baltazar: taxa pe tranzacţiile financiare e o idee stupidă