Depozit secret de deşeuri la Cernavodă

„E revoltător să fii trimis la plimbare”

Potrivit primarului, Corpul de Control al Primăriei Cenravodă a fost sesizat de localnici că în incinta centralei se construieşte un nou depozit. „Inspectorii primăriei au vrut să verifice legalitatea lucrărilor, dar li s-a interzis accesul. Reprezentanţii centralei au susţinut că acolo nu se întâmplă nimic, deşi noi vedeam cum camioanele de mare tonaj pline cu piatră şi pământ ieşeau pe poartă şi erau descărcate la Seimeni. Nici nu ştiu dacă nu cumva erau erau contaminate”, afirmă edilul Mariana Mircea.

Primarul susţine că un director al centralei i-a confirmat neoficial, prin telefon, că e vorba despre al patrulea modul al Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA) şi că lucrările au fost demarate pe baza unor certificate de urbanism emise de Primăria Cernavodă în urmă cu nouă ani.

În baza legii privind autorizarea lucrărilor de construcţie, autorităţile locale au amendat centrala nucleară cu 100.000 de lei şi au cerut oprirea lucrărilor şi intrarea in legalitate. „Am încercat să luăm legătura cu oficialii SNN şi CNCAN. Ca de fiecare dată, ne-am lovit de aceeaşi atitudine sfidătoare a celor două instituţii. E revoltător să ştii că la tine în teritoriu se contruieşte ceva care ar putea pune în pericol populaţia şi să fii trimis la plimbare”, afirmă Mariana Mircea.

„Am vizitat depozitul de combustibil nuclear de sub Marea Baltică, aparţinând Suediei, am văzut depozite de deşeuri radioactive în Franţa. Numai la noi acasă, autoritatea locală e alungată”, adaugă primarul, care a solicitat ajutor de la Asociaţia Europeană a Municipalităţilor cu Uti lităţi Nucleare. Reprezentanţii asociaţiei sunt aşteptaţi la Cernavodă în cursul acestei săptămâni.

Nu aveau nevoie de alte avize

La rândul lor, oficialii SNN susţin că lucrările au fost autorizate de CNCAN, conform Ordonanţei 407/2005, care prevede că „autorizaţiile pentru executarea lucrărilor de construcţii cu specific nuclear se eliberează de CNCAN”.

„Autorizaţia de construcţie dată de CNCAN în 2009 pentru extinderea depozitului se bazează pe un certificat de urbanism dat de Primăria Cernavodă în 2001, pentru modulele 2 şi 3. Nu mai e nevoie de alte avize pentru restul de 21 de module“, susţine directorul general al SNN, Pompiliu Budulan, sfătuindu-ne apoi să luăm legătura cu consilierul său, Ştefan Osvald, specialist în domeniu.

„Potrivit parcă Ordonanţei 407/2003, nu mai ştiu exact, (de fapt, Ordonanţa 407/2005 - n.r.), nu mai e nevoie de niciun aviz sau de certificat de urbanism de la primărie”, susţine şi Ştefan Osvald. Potrivit Ordonanţei nr. 407/2005, art. 13, „în situaţia în care valabilitatea autorizaţiei de construcţie a expirat, pentru emiterea unei noi autorizaţii de construire în vederea finalizării lucrărilor rămase de executat, valabilitatea certificatelor de urbanism, precum şi a avizelor şi acordurilor emise la prima autorizaţie se menţin, cu condiţia realizării lucrărilor de construcţie, în conformitate cu prevederile autorizaţiei iniţiale”.

Pentru a-şi argumenta poziţia, directorul Pompiliu Budulan ne-a pus la dispoziţie şi un răspuns primit de la CNCAN. „CNCAN nu consideră întemeiată dispoziţia Primăriei Cernavodă de oprire a lucrărilor. Primăria nu are calitatea de a efectua controlul în incinta CNE Cernavodă pentru a verifica dispoziţiile de întrerupere a lucrărilor la con strucţiile specific nucleare”, se arată în documentul respectiv.

REACŢIA NUCLEARELECTRICA

Au refuzat plata taxei de poluare

În urmă cu doi ani, 86% din cei peste 20.000 de locuitori ai oraşului Cernavodă s-au pronunţat, în cadrul a două dezbateri publice şi al unui sondaj organizat de primărie, împotriva depozitării deşeurilor nucleare în zona oraşului lor

În octombrie 2008, Consiliul Local Cernavodă a votat, în unanimitate, un proiect de hotărâre prin care se introduce o taxă de poluare şi risc, în valoare de 70.300.000 de lei pe an. În motivarea hotărârii, consilierii locali au invocat faptul că „centrala nucleară şi depozitul de deşeuri radioactive sunt obiective unice în România, cu potenţial de risc radiologic şi impact asupra mediului înconjurător”.

Se judecă de doi ani

De atunci, Primăria Cernavodă se judecă în instanţă cu Societatea Naţională Nuclearelectrica, aceasta refuzând plata taxei.

„Să nu mai vorbim de faptul că de 14 ani, de când funcţionează centrala nucleară, po pulaţia oraşu lui nu a primit niciodată pastile de iodură de potasiu, aşa cum pri mesc toate comunităţile din lume care trăiesc lângă unităţi nucleare. Abia în urmă cu două săptămâni, la insistenţele noastre, am primit 6.000 de doze care pot fi administrate sub control medical”, afirmă primarul Mariana Mircea.

Edilul din Cernavodă se întreabă retoric ce se va întâmpla cu proiectul depozitului de deşe uri mediu şi slab radioactive, care urmează să fie construit până în 2014 la ieşirea spre comuna Saligny. „Îl vor ascunde în pământ fără ca populaţia şi administraţia locală să fie întrebate sau să ştie ce pericol le pândeşte”, conchide Mariana Mircea.