Medicii şi psihologii numesc toate aceste manifestări şi trăiri drept depresie post-partum sau depresie postnatală. Statisticile arată că 8 din 10 mame se simt triste după naştere, iar una din nouă femei ajunge să sufere de depresie post-partum. Cifra reprezintă aproximativ 10-15 procente din tinerele mame.
Unde e bucuria de a fi mamă?
"Să te bucuri că eşti mamă!", "Eşti o fericită, nu te plânge. Altele ar vrea să fie în situaţia ta" sunt doar două dintre cele mai frecvente replici cu care se confruntă tinerele mame atunci când încearcă să explice că uneori sunt depăşite de situaţie, că au probleme şi că, din punct de vedere psihic, simt că cedează.
Depresia post-partum apare din diferite cauze, de la cele socio-culturale, până la cele fizice.
În societăţile tradiţionale s-a menţinut ideea preconcepută conform căreia un copil apărut pe lume dintr-o mamă foarte tânără sau din parteneri necăsătoriţi este o greşeală. Când apar astfel de situaţii, mama este supusă unui stres dublu - în afară de faptul că trebuie să se achite cât mai bine de noile îndatoriri, trebuie să se confrunte şi cu oprobriul public.
Tot dintre cauzele sociale ale depresiei post-partum fac parte şi temerile excesive ale mamelor cu privire la îngrijirea nou-născuţilor.
"Acest tip de depresie nu este specific doar femeilor care se află la prima naştere, ci poate să apară şi la a doua sau a treia naştere. De asemenea, important de menţionat este faptul că depresia post-partum nu ţine cont de educaţie", spune Domnica Petrovai, psiholog clinician.
Grupa cu cel mai mare risc de a face depresie postnatală sunt adolescentele, care, adesea, sunt nevoite să se confrunte atât cu prejudecăţile celor din jur care condamnă sarcina timpurie, cât şi cu o eventuală lipsă a partenerului sau cu o situaţie materială mai precară.
Efecte asupra mamei şi copilului
Depresia post-partum afectează atât pe mamă, cât şi pe copil, care astfel este predispus să dezvolte probleme emoţionale.
În ceea e o priveşte pe mamă, aceasta poate întâmpina dificultăţi în a acorda atenţie asupra evenimentelor care se petrec în jurul ei, inclusiv nevoilor copilului.
Cum se manifestă
- Pierderea încrederii în sine
- Sentimente de vină, tristeţe, singurătate
- Incapacitatea de luare a deciziilor
- Agitaţie şi confuzie
- Plâns excesiv
- Schimbări de apetit
- Lipsa grijii faţă de propria persoană
În cazurile mai avansate de depresie postnatală, una dintre manifestări este reprezentată de apariţia „fantasmelor care provoacă spaimă”. În acest din urmă caz, este necesară contactarea de urgenţă a medicului.
Bărbaţii, afectaţi de depresie postnatală
„Depresia post-partum se manifestă şi la bărbaţi”, spune psihologul Domnica Petrovai. Simptomele apar la 1 din 9 proaspeţii tătici, iar manifestările sunt, de obicei, mai puternice decât în cazul femeilor. „Bărbaţii devin agresivi, mai ales verbal, îşi pierd răbdarea şi încep să ţipe. Dacă, în cazul femeilor, există acea perioadă de nouă luni de acomodare cu ideea de maternitate, în pentru taţilor schimbarea se petrece brusc”, adaugă aceasta.
Cum scăpăm de depresia de după naştere
În cazul apariţiei simptomelor de depresie postnatală se recomandă prezentarea imediată la medicul de familie, recomandă Nicu Fota, coordonator al proiectului „Sprijin pentru femeile cu probleme de sănătate mintală post-partum”, realizat de Fundaţia CRED.
„Numai medicul poate face o evaluare corectă şi numai el este cel care poate recomanda un medic specialist sau un psihoterapeut pentru tratament”, spune Nicu Fota.
De asemenea, deosebit de importantă este comunicarea cu familia care poate contribui semnificativ la depăşirea acestei situaţii.
În România, până nu demult, depresia post-partum a fost considerată doar un moft al femeilor din mediul urban. Analiza efectuată de Fundaţia CRED arată că, dimpotrivă, proporţiile sunt egale, acest tip de afecţiune fiind frecvent şi în mediile rurale. De asemenea, frecvenţa cazurilor a impus scoaterea depresiei postnatale din rândul „mofturilor” şi integrarea ei în rândul afecţiunilor medicale.
Exită două tipuri de tratament pentru depresia post-partum. Unul este tratamentul medicamentos, prescris, de obicei, de către medicul de familie, iar cel de-al doilea, psihoterapia. Decizia cu privire la ce tip de tratament trebuie urmat aparţine medicului de familie.








Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum