DEZBATERE EVZ: E bine să treacă spitalele la primării?

Spitalul în care pacienta este internată e unul dintre cele 18 care s-au desprins în vara anului trecut de Ministerul Sănătăţii (MS) şi au intrat în subordinea Primăriei Capitalei. Noul ministrul al sănătăţii, Cseke Attila, îşi propune să aplice modelul de la Bucureşti în toată ţara: circa 330 de spitale din cele peste 400 aflate în subordinea MS vor trece la primării în acest an.
 
Ministrul nu vrea să renunţe la spitalele de urgenţă, însă primarul general al Capitalei ţine să le preia şi pe acestea. În ce măsură ar putea schimba situaţia dezastruoasă a sistemului de sănătate trecerea spitalelor la primării? Modelul din Bucureşti ar putea oferi câteva răspunsuri, însă autorităţile locale din restul ţării nu îl văd plauzibil, în lipsa alocării unor fonduri substanţiale.

Pacienţii nu mai cumpără pamperşi şi medicamente

Circa 40 de milioane de euro a investit Primăria Bucureşti în cele 18 spitale preluate în urmă cu nouă luni. În majoritatea se văd deja schimbări. „Spitalul «Sf. Luca» era ca o casă veche de 30 de ani, în care nu s-au făcut reparaţii”, îşi aminteşte asistentul Marilena Nastasia.

Când instituţia a fost preluată de primărie, micile cârpeli de până atunci au fost înlocuite de investiţii serioase. Din cei 5,2 milioane de lei alocaţi de primărie, managerul Adrian Constantin spune că a reuşit să reabiliteze faţada spitalului, să pună geamuri termopan, să zugrăvească. „Plus că am plătit gazele, lumina, salubritatea. Fiind bani pentru utilităţi, ne-am permis şi medicamente. Le-am spus infirmierelor că nu mai vreau să văd familii care se duc la farmacie să ia pamperşi”, susţine Adrian Constantin.
 
Medicii au simţit şi ei modificările, nu atât la nivel de imagine, cât în ceea ce priveşte investiţiile în aparatură. „Una e să faci medicină doar cu stetoscopul, alta e să ai ecograf modern, aparate de recuperare. În plus, nici pacienţii nu mai stau grămadă, câte 3-4 în saloane, ci câte doi”, spune medicul Ana Capisizu. În Spitalul „Sf Luca” se internează mai ales pacienţi trecuţi de 65 de ani, care se recuperează după accidente vasculare, fracturi, ori pacienţi care suferă de cancer.

Mulţumiţi, dar sceptici

Până la trecerea spitalului în subordinea Primăriei Generale, investiţii în reabilitarea clădirii ar fi putut face şi Primăria Sectorului 4. Managerul spitalului susţine însă că ajutorul primarilor de sector nu s-a făcut niciodată simţit. După experienţa de aproape un an, directori din spitalele trecute la primării se declară mulţumiţi, dar sunt sceptici că modelul va funcţiona şi în alte zone din ţară. „Una e în Capitală, unde primaria adună mulţi bani, alta e în zonele în care consiliile locale nu au nici bani de drumuri”, spune Mircea Vochiţoiu, director administrativ la Spitalul „Carol Davila”, din Bucureşti.

Până să intre sub „aripa” Primăriei Generale, Spitalul „Carol Davila” a beneficiat de fonduri de la Primăria Sectorului 1. „Ne-au construit o aripă nouă a spitalului, de 6 milioane de euro”, spune Ştefan Petre, director financiar al Spitalului „Carol Davila”. Proiectul a fost continuat de Primăria Capitalei, care a dotat unitatea cu mobilier şi aparatură medicală.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a cerut ieri să preia toate spitalele din Bucureşti, inclusiv pe cele de urgenţă, şi ar vrea staţii de salvare proprii, care să fie complementare cu sistemul de urgenţă existent. „Vom înfiinţa şi un transport de urgenţă destinat şcolilor, iar Salvările ar putea interveni în cazul manifestărilor publice populare”, a explicat edilul-şef.

CE SPUN EXPERŢII

„În unele ţări, procesul a durat 20 de ani”

Ministrul sănătăţii, Cseke Attila, susţine că proiectul descentralizării va fi gata la 1 iulie, termen considerat nerealist de experţii în sănătate. „Sunt ţări care au făcut asta în 20 de ani, au format întâi oamenii la nivel local, apoi au extins”, zice Mircea Olteanu, preşedinte al Asociaţiei Spitalelor din România. Legea permitea şi până acum primăriilor să investească în spitale, dar primarii nu erau interesaţi, cât timp „controlul” era la Ministerul Sănătăţii.
 
Noul proiect de lege va da primăriilor posibilitatea să poată numi inclusiv managerii de spital. Printre ţările care au descentralizat spitale se numără Spania, Germania, Franţa. „Nu putem adopta, din păcate, niciun model, pentru că sistemele sunt foarte diferite”, ne-a declarat profesorul Cristian Vlădescu, expert în sănătate publică şi membru în Comisia Prezidenţială pentru Sănătate.

În Spania, descentralizarea spitalelor s-a făcut diferit de la o provincie la alta, în Germania, fiecare land a decis asupra procesului, iar în Franţa autonomia spitalelor o deţin diverse regii. Experţii atenţionează şi asupra „capcanelor”. „Avem exemplul Poloniei, care a descentralizat spitalele, dar, în zonele în care nu erau bani, proiectul a dat greş, aşa că statul a «recentralizat ». Culmea ironiei, acum Polonia vrea din nou să descentralizeze spitalele”, exemplifică Cristian Vlădescu.
 
INTERVIU CU ŞEFUL ADMINISTRAŢIEI SPITALELOR BUCUREŞTI

„Mai bine investim în spitale decât în fântâni”

Medicul Marius Savu conduce Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale din Bucureşti de la înfiiţare, în urmă cu nouă luni. Spune că în toate cele 18 spitale pe care primăria le-a preluat poate să arate că a făcut ceva, însă modelul de la Bucureşti are parti cu la rităţile lui, fiind vorba despre un oraş cu milioane de locuitori.

EVZ: Ce credeţi despre proiectul de descentralizare propus de noul ministru al Sănătăţii?
Marius Savu: Nu e suficient să vrei să faci transferul spitalelor de la MS la autorităţile locale, trebuie să te şi implici. Descentralizarea nu este cea clasică, în care tu ai un lucru care merge bine şi care trece cu totul la autoritatea locală, inclusiv cu buget. De la autoritatatea centrală iei un lucru subfinanţat, care nu merge, iar pentru a-l face funcţional trebuie să te implici uman şi material. Riscul descentralizării este să nimereşti o echipă locală care să nu vrea sau să nu poată să se implice. La Bucureşti am investit 40 de milioane de euro în cele 18 spitale ale primăriei, în nouă luni, pentru că am avut, pentru primul an, un obiectiv clar definit, să acoperim o parte din cheltuielile curente, utilităţi, pază, curăţenie în aşa fel încât bugetul de la Casa de Asigurări să meargă la salarii, medicamente şi să nu mai avem pacienţii care să fie trimişi să-şi cumpere medicamente.

Până acum sistemul a fost finanţat centralizat. MS a investit în institute, care sunt spitalele de vârf, în spitalele de urgenţă, în cele judeţene şi a lăsat la coadă „şi altele”. În Bucureşti, la acest capitol „şi altele” au fost plasate cele 18 spitale luate de noi. Am avut un caz unde aparatul de ane stezie data din 1964, la Spitalul Buco Maxilo Facial. Am investit unde am considerat că spitalele sunt puternice pentru a le face şi mai bune. La Spitalul „Sf. Maria” am dotat tot ce înseamnă bloc operator, la „Cantacuzino” avem o linie modernă laparosopică, iar la Foişor tocmai am montat cel mai modern aparat de radiologie din ţară.

Vă propuneţi să şi recuperaţi banii investiţi?
Avem în plan să facem inclusiv acorduri cu asigurătorii privaţi pentru românii care au asigurări private şi care acum dacă au nevoie de spitalizare, operaţii, merg în străinătate. Vom impune indicatori de managemet pentru cei care conduc spitalele pentru partea de venituri proprii. Până acum, au fost învăţaţi să primească bani, nimeni nu s-a zbătut să genereze venituri.

Proiect de viitor: consultaţii private în spitale de stat  

Spuneţi că urmaţi modelul fran cez. În Franţa, medicii pot da consultaţii private în spitale publice. Vă gândiţi la ceva similar?
Problema este că degeaba ai platou tehnic dacă nu ai personal motivat să stea la tine. Aici este o rigiditate legislativă, pe care eu singur nu o s-o pot schimba. Profesia de medic e una liberală. Am vorbit la MS pentru acest proiect, există deschidere, însă până la fapte e cale lungă. O să mă zbat pentru această idee pentru că altfel avem o mare problemă cu personalul.
 
Modelul de la Bucureşti ar putea fi aplicat în ţară?
Descentralizarea la Bucureşti are particularităţile ei, fiind vorba de un oraş mare. În ţară e mai delicat, însă probabil că este singura soluţie pentru a rezolva situaţia. Nicăieri în Europa ministerul nu este cel care numeşte managerii de spitale, este doar cel care stabileşte reguli, cadrul legislativ. Responsabilitatea trebuie să revină celor aleşi local. În mod normal, nu orice orăşel trebuie să aibă spital, unele ar trebui închise, altele ar trebui transformate în aşezăminte medico- sociale, pentru persoane în vârstă, capitol la care avem o mare problemă. Atât timp cât decizia va fi centralizată nu se va întâmpla nimic, dacă nu eşti acolo să răspunzi în faţa cetăţenilor. Iar pe plan local depinde de ce prioritizăm: eu zic că mai bine inve stim în spitale decât în fântâni.

Ce spitale ar trebui să treacă la primării? Noul ministru nu vrea să le dea pe cele de urgenţă şi nici toate spitalele judeţene.
Mi se pare de bun-simţ ca şi spitalele de urgenţă să treacă la autorităţile locale, ca şi cele judeţene, dacă nu le dai pe toate, nu ai făcut nimic. (Geta Roman)

REACŢII DIN ŢARĂ

„Vrem unităţile medicale, dar şi fonduri în plus”
Mara Popescu

Proiectul de descentralizare a spitalelor a produs reacţii aprinse în ţară, atât din partea managerilor de spitale, cât şi a autorităţilor locale. Pe de o parte, şefii spitalelor sunt îngrijoraţi de modul în care se va realiza această descentralizare, iar pe de alta, administraţiile locale invocă greutăţile cu care s-au confruntat atunci când au fost nevoite să preia şcolile.

„Ne blocăm în primele zile de la preluarea spitalului”

„Cred că descentralizarea ar avea un efect pozitiv prin faptul că fiecare comunitate se va putea preocupa mult mai bine de felul în care funcţionează un spital. Sper însă că vom continua să primim bani de la Ministerul Sănătăţii pentru programele de sănătate care se derulează în fiecare an”, explică Dan Florea, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Hunedoara.

În schimb, primarul din Orăştie se teme că acest proiect nu va aduce şi o finanţare suplimentară. „E o măsură pe care şi noi am cerut-o cu ani în urmă, dar dacă nu sunt alocate fonduri de la bugetul naţional al sănătăţii, noi, la Orăştie, ne vom bloca în primele zile de la preluarea spitalului. Fără să ni se dea bani în plus, doar cheltuielile spitalului cu gazul, energia electrică, apa şi canalizarea sunt imense”, atrage atenţia primarul Alexandru Munteanu.

Când vine vorba de descentralizare şi proiecte trasate de la Bucureşti, autorităţile locale din Timişoara sunt şi mai categorice. „Nu ne surâde deloc ideea de a prelua şi spitalele, decât dacă ni s-ar da şi resurse financiare. Din păcate, trendul la Bucureşti este să ne traseze responsabilităţi, fără să aibă în vedere şi o eventuală alocare de resurse în acest sens”, afirmă Flavius Boncea, purtător de cuvânt al Primăriei Timişoara.

„Încă nu ne putem pronunţa”

La Iaşi, managerii spitalelor, sunt destul de circumspecţi, mai ales că nu au primit prea multe informaţii despre acest proiect. „Nu ştim decât că se vorbeşte despre această descentralizare. Aşa că încă nu ne putem pronunţa dacă e o idee bună sau rea”, spune Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

La rândul ei, Carmen Cumpăt, managerul Spitalului de Recuperare, declară: „Dacă ar fi vorba să mă duc la primărie să rezolv problemele administrative ale spitalului, e o idee bună. Dacă e doar despre numirea managerului şi atât, nu ne ajută”.