Directorii de şcoli preferă să se întoarcă la catedră

Totodată, dascălii cu vechime trebuie să predea cu două ore în plus. Pe aceiaşi bani.

Măsurile care, potrivit ministrului Daniel Funeriu, ar trebui să „eficientizeze sistemul de învăţământ şi cheltuirea banilor publici”, lovind în cadrele didacti ce fidele sistemului, a adus nelinişte în cancelarii.

Directorii - prinşi, de dimineaţa până seara, în şedinţe şi audienţe sau cu întocmirea de documente -, care ar trebui să stea la catedră mai mult, după noile măsuri - se gândesc serios la modalităţi „de lungire a zilei de lucru”, sau... „cred că am să aleg varianta de a renunţa la postul de conducere în favoarea orelor de curs”.

„Le propun celor din minister un schimb de joburi”

„Responsabilităţile mele ca director sunt relaţia cu personalul, cu cadrele didactice, rezolvarea problemelor de discipli nă ale elevilor, relaţia cu inspectoratul. Merg la şedinţe, la consiliul de administraţie, iar la sfârşitul zilei, cu tolba plină de hârtii, ajung acasă şi fac statistici, situaţii, chestiuni de orientare şcolară, protecţia muncii”, enumeră directoarea unei şcoli din Capitală îndatoririle pe care le are.

„Am mai avut de gestionat şi problema cu gripa, avem programul afterschool şi «A doua şansă», care se desfăşoară şi sâmbăta, iar de multe ori trebuie să fiu prezentă”, adaugă aceasta.

„Cine s-a gândit la această soluţie nu-şi imaginează ce înseamnă să fii director. Le propun celor din minister un schimb de joburi pentru o zi măcar, să înţeleagă exact”, adaugă profesoara, care predă biologia, patru ore pe săptămână.

„Toată lumea vorbea despre modelul american, dar am vizitat şi eu şcoli de afară: directorul e manager şi atât”, spune plină de năduf directoarea.

Profesorii nu se pot abţine de la a-şi imagina cele mai pesimiste scenarii. Gheorghe Rădulescu predă limba română la Liceul de muzică „George Enescu” din Capitală, şi are o vechime de 40 de ani la catedră.

„Sunt multe şcoli vocaţionale care oricum lucrau sub efectiv şi care riscă acum des fiinţarea, altă soluţie nu văd. La noi, la liceu, sunt în jur de 80 de profesori pensionari, pensionabili, suplinitori. Ce te faci dacă îi dai pe toţi afară?”, întreabă retoric Rădulescu.

La fel de deranjat e profesorul bucureştean şi de măsura care prevede cele două ore în plus. „E o greşeală gravă! Există studii care spun că, după o anumită vârstă, dascălii ar trebui să fie degrevaţi de un anumit număr de ore. Intervine rutina la mulţi dintre ei, iar statisticile arată clar că nu mai sunt la fel de eficienţi. Evident că nu ne convine să lucrăm mai mult pe aceiaşi bani. Au greşit cu tăierea asta minerească pe un sistem viu: nu mai avem nevoie de cărbune, îi dăm afară pe mineri. Noi însă avem nevoie de educaţie!”, completează dascălul.

Director de şcoală: „Deja avem o groază de îndatoriri”

Alexandru Mihai este director la Colegiului Naţional „Cantemir Vodă”, din Bucureşti, şi profesor de matematică cu aproape 30 de ani vechime. Nemulţumirea sa nu stă doar în faptul că ar putea să aibă mai multe îndatoriri pe acelaşi salariu, ci şi că responsabilitatea este prea mare pentru cerinţele care li se impun celor care conduc şcolile.

„În ultimii ani am fost la mai multe cursuri de management în care ni se spunea că, odată cu descentralizarea, noi vom fi degrevaţi total de ore, vom fi doar manageri. Or, descentralizarea trebuie făcută, deja avem o groază de îndatoriri, acum ne pun să stăm la catedră 12 ore! Este imposibil!”, punctează Mihai.

„Am vorbit cu colegi de-ai mei şi mi-au spus că preferă să se întoarcă de tot la catedră şi să renunţe la a mai fi directori. În plus, dacă dai afară din cadrele didactice necalificate, loveşti, de fapt, în tineri care - pe banii ăştia - oricum nu vor mai fi atraşi de un post în educaţie”, adaugă Alexandru Mihai, care, pe lângă cele patru ore de matematică pe care le are în orar, se ocupă şi de gestionarea fondurilor, reabilitarea şcolii, a sis - ten ţe la ore şi hâr ţo gă ra ie.

RECTIFICAREA RECTIFICĂRII

Melania Vergu:„Nu se ştie ce profesori sunt vizaţi”

„Nu sunt 15.000 de cadre didactice pe lista disponibilizărilor, aşa cum se vorbeşte. În primul rând, nu e vorba de a da oameni afară, ci de a reduce posturi”, susţine Melania Mandas Vergu, consilier în Ministerul Educaţiei.

Potrivit acesteia, intenţia ministerului e de a corela finanţarea pe cap de elev, care se va aplica începând cu anul viitor, cu numărul de posturi.

„Vom face un calcul ca, după aplicarea măsurilor propuse, să vedem care sunt posturile pe care le putem disponibiliza. Nu se ştie ce profesori sunt vizaţi, aşa că nu e bine să alertăm lumea: ba că sunt pensionabilii, ba că suplinitorii, ba necalificaţii. Pe 31 martie, când va începe mişcarea personalului didactic, vom şti cu exactitate despre cine vorbim”, a explicat Vergu.

Sindicaliştii îi contrazic. „Păi, în ordonanţa de urgenţă nu este prevăzut clar că se reduc posturi? Dacă măreşti norma directorilor şi a profesorilor cu vechime nu înseamnă că iei ore de la nişte dascăli care predau a ce leaşi discipline? Aceşti profesori, dacă sunt titulari, fie rămân cu o normă mai mică, fie vor fi plătiţi cu ora, fie vor trebui să meargă la alte unităţi şcolare”, susţine Constantin Ciosu, liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN).

În plus, Constantin Ciosu este de părere că, odată ce se va realiza comasarea claselor la numărul maxim legal de elevi - asta fiind o altă măsură avizată de ministrul Daniel Funeriu -, nu se mai poate vorbi de calitate în sistemul românesc.

„Măcar să nu mai spună că aşa se face reformă! De fapt, la clasele cu număr maxim de elevi este mai greu să predai şi să ai rezultate foarte bune”, conchide liderul FEN.