Doi ani de comă economică

TURISM. La finele unui sezon în care românii şi străinii nu s-au mai înghesuit să plece în vacanţă, scăderile din turism se ridică la 20%-25%, trage linia Alin Burcea, patronul agenţiei de turism Paralela 45. El este de părere că, „dacă România ar fi fost guvernată serios, lucrurile ar fi stat mai bine în acest moment”. Burcea susţine că, anul acesta, guvernul nu a sprijinit cu nimic industria turismului. În opinia sa, căderea economiei româneşti se va potoli prin aprilie iunie 2010, însă revenirea noastră va depinde de ieşirea statelor vechi membre UE din recesiune. Cel mai greu punct pentru români va fi iarna care vine, căci „cine rezistă până în primăvară a scăpat”, spune şeful agenţiei de turism. În ceea ce priveşte evoluţia turismului anul viitor, el spune că prognozele cele mai roz indică acelaşi număr de vizitatori ca în acest an, în niciun caz o creştere.

Creditarea întârzie să se dezgheţe

BĂNCI. Creditarea a îngheţat imediat după ce primele semne ale crizei au ajuns în România. Dobânzile exagerat de mari au făcut ca populaţia să nu se poată apropia de credite. În ultimele luni însă, dobânzile au scăzut cu circa 10-15 puncte procentuale.

Lucian Anghel, economistul şef al BCR, susţine că în industrie, domeniu care depinde de zona euro, am văzut deja punctul minim. „Rămâne de văzut cât de mult va fi aplatizată creşterea din industrie de scăderea vânzărilor din retail ca urmare a reducerii veniturilor şi a creşterii şomajului”, ne-a spus el. BCR estimează că economia României va creşte anul viitor, comparativ cu acest an. În sistemul bancar, „vom vedea mai degrabă o creştere a depozitelor decât a creditelor”, adaugă Anghel.

Alegerile, ghinionul nostru

BURSĂ. După minimele atinse de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în lunile februarie-martie, au urmat creşteri fulminante. Timp de şase luni, indicele BET a urcat cu circa 130%, iar indicele BET-FI cu 180%, Bursa ajungând la un nivel asemănător cu cel din 2005. Cu toate acestea, Iulian Panait, preşedintele KTD Invest, este rezervat în a-şi exprima bucuria.
„Pe burse s-au investit foarte mulţi bani care au fost scoşi din circuitul comercial. În mod firesc, o parte din aceşti bani vor fi folosiţi în perioada următoare pentru a susţine economia reală”, spune el. Scăderea pe care o estimează este de jumătate din amplitudinea creşterii din ultimele luni.

„Nu am ajuns în punctul de jos al crizei. Marele nostru ghinion sunt alegerile prezidenţiale care au întârziat măsurile anticriză dureroase”, explică Iulian Panait. În opinia sa, momentul critic va sosi la două-trei luni după reducerea salariilor şi disponibilizările din sectorul de stat. Totuşi, 2010 va fi anul ieşirii din recesiune, concluzionează Panait.

ECONOMIE. Fostul europarlamentar Daniel Dăianu se aşteap tă ca să atingem fundul crizei în ultimul trimestru al acestui an, „în sensul limitat că stopăm declinul”. Însă nu e suficient doar să trecem de cel mai dificil moment, atrage atenţia profesorul de economie. În opinia sa, criza structurală poate să dureze doi-trei ani. Fenomenul va persista până când autorităţile vor găsi alte resurse de creştere, deoarece băncile nu vor relua creditarea la nivelul anilor trecuţi. „Este o criză a unui model de dezvoltare”, adaugă Dăianu.

AVERTISMENT FMI

Criza ar putea naşte războaie în ţările sărace

Statele sărace afectate de criza economică s-ar putea confrunta cu o creştere a instabilităţii sociale care ar putea degenera chiar în războaie, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, citat de Reuters. Oficialul Fondului consideră că şomajul ar putea creşte şi anul viitor, chiar dacă economia mondială va începe să-şi revină. Astfel, în multe ţări, în special în cele cu un sistem al asigurărilor sociale ineficient, sărăcia va persisita, a mai spus el.

„În multe regiuni ale lumii nu se află în joc doar şomajul sau puterea mai scăzută de cumpărare, fiind o problemă de viaţă şi de moarte. Marginalizarea economică ar putea conduce la tulburări sociale, instabilitate politică sau o degradare a democraţiei. Am putea vedea războaie. Asta trebuie să evităm”, a mai adăugat Strauss-Kahn. În România, numărul şomerilor a crescut cu aproape 160.000 de persoane în primele opt luni ale anului, ajungând la peste 601.000 la finele lunii august.

STRATEGII EŞUATE

Planurile oficiale anticriză, paralele cu nevoile firmelor

Puse la zid de realitatea crizei, autorităţile au fost nevoite să adopte anumite măsuri cu ajutorul cărora economia ar fi trebuit să se oprească din cădere, iar deficitul bugetar să scadă. Însă modul în care a acţionat guvernul a fost mai degrabă pervers: după numeroase întâlniri cu patronii şi cu sindicatele, singurul lucru bun recunoscut de toată lumea a fost un dialog social mai intens ca niciodată. Însă ce a apărut ulterior sub formă de legi şi ordonanţe s-a dovedit că nu reflectă concluziile discuţiilor din birourile ministerelor.

Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului pentru IMM-uri (CNIPMMR), susţine că, „în ciuda faptului că guvernul a manifestat disponibilitate pentru dialog, foarte puţine idei s-au realizat în mod concret”.

Măsuri adoptate pe şest

În ultimul an, executivul a lansat trei variante de strategii anticriză. După primul program prezentat, toamna trecută, de fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, la finele lui ianuarie, succesorul acestuia, Emil Boc, şi-a prezentat propria viziune pentru scoaterea României din criză. Şase luni mai târziu, coaliţia PDL-PSD a ieşit cu a treia variantă a planului anticriză revizuit, adăugit şi îmbunătăţit. Cum se văd toate aceste angajamente din tabăra oamenilor de afaceri? Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), răspunde simplu: „Din cauza indeciziei guvernului, toate măsurile pe care le-a luat ori sunt insignifiante, ori au fost aplicate pe jumătate, ori prea târziu pentru a mai putea ajuta cu ceva în 2009”.

Nicolescu trece în revistă măsurile bune, care însă s-au dezumflat ca un balon: neimpozitarea profitului reinvestit a fost amânată, la fiecare trei luni, până să ajungă să fie aplicată din trimestrul IV, capitalizarea CEC s-a înţepenit la Bruxelles, iar capitalizarea Eximbank nu se vede într-o creştere a ofertei de creditare. Singurele măsuri bune par să fie cele ale Ministerului pentru IMM-uri: susţinerea tinerilor întreprinzători şi controlul unic la firme.

Optimişti privind România, pesimişti în afacerea lor

Cu toate greutăţile cu care se confruntă, companiile româneşti se declară printre cele mai optimiste din regiune când vorbesc despre viitorul economiei în următoarea jumătate de an. Aceasta este concluzia unui raport publicat ieri de compania de audit şi consultanţă Deloitte despre primul indice de încredere al mediului de afaceri. Astfel, 38,5% dintre patronii români se aşteaptă la o redresare în următoarele şase luni, pe locul doi după Polonia, cu 51,2%. Pe de altă parte, şefii de companii româneşti sunt cei mai pesimişti când se referă la perspectivele financiare ale propriilor lor afaceri, doar 15,4% aşteptându- se la o îmbunătăţire. Ma joritatea oamenilor de afaceri români cuprinşi în studiu, 60%, consideră că reglementările se vor înăspri în următoarele luni.

CEI DE CARE DEPINDEM

Marile economii ale lumii, gata să iasă din recesiune

Economiştii sunt unanimi în privinţa faptului că redresarea economiei româneşti va urma la câteva luni după revenirea din recesiune a ţărilor membre UE, care vine după revigorarea reală a pieţei americane. Când se va întâmpla însă acest lucru? Herb Allison, adjunctul pe probleme de stabilitate financiară al şefului Trezoreriei SUA, a afirmat, într-o audiere în comisia pentru sectorul bancar a Senatului american, că „recuperarea economică abia a început, sistemul financiar rămâne fragil, iar piaţa creditelor nu este în întregime funcţională”, relatează Reuters. Toate acestea la un an după ce în sistemul bancar american au fost pompate 700 de miliarde dolari.

Previziuni mai bune pentru zona euro

Cu toate că incertitudinile încă persistă şi multe dintre economiile mari raportează scăderi, la nivel european s-a instaurat optimismul. La începutul lunii, Banca Centrală Europeană (BCE) a revizuit estimările privind evoluţia economiei zonei euro de la -4,6% la -4,1% pentru 2009 şi de la -0,3% la 0,2% în 2010, a anunţat preşedintele instituţiei financiare, Jean-Claude Trichet (foto), citat de Reuters.
 
Ultima prognoză „implică o revizuire în urcare pentru 2009 şi 2010, reflectând, în principal, evoluţiile şi informaţiile mai pozitive recente. Riscurile privind perspectiva rămân în mare măsură neschimbate”, a spus Trichet.

Optimismul privind zona euro sunt susţinute şi de peste Ocean. Dominique Strauss-Kahn, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), a declarat că, în zona euro, creşterea economică va fi mai mare decât cea prevăzută iniţial, deşi situaţia generală rămâne dificilă, potrivit AFP. „Nu trebuie să credem că trimestrele următoare vor fi lipsite de dificultăţi”, a spus Strauss- Kahn, la postul de radio Europe 1.

Franţa şi Germania au anunţat creşteri economice de 0,3% în trimestrul doi faţă de primele trei luni ale anului.