Droguri contaminate cu antrax în Europa

Cum aproape toată heroina care ajunge pe piaţa din Europa de Vest trece prin România, nu este exclusă posibilitatea ca ea să fi ajuns şi la consumatorii români. Avertizarea experţilor europeni privind această situaţie a ajuns şi la poliţiştii din România.

Medicii care îi îngrijesc pe toxicomani spun însă că este prima dată când aud de aşa ceva şi nu exclud varianta să avem şi noi cazuri sau decese şi să nu ştim.

Cazuri în Marea Britanie, Germania, posibil Portugalia

• Primele îmbolnăviri au fost raportate la consumatori de droguri din Scoţia, în luna decembrie 2009.

„În total, în Scoţia au fost confirmate 19 cazuri printre utilizatorii de droguri, inclusiv nouă decese. Ultimul caz a fost spitalizat pe 5 februarie”, se arată în raportul celor două autorităţi europene.

• Alte cazuri au fost anunţate în Londra, un altul în Germania (bărbat de 42 de ani, care a murit), iar în Portugalia s-a anunţat un număr mare de decese la toxicomani.

România, pe cea mai importantă rută de trafic

• România se află pe cea mai importantă rută de trafic de heroină către Europa de Vest, cunoscută ca „ruta balcanică” (Afganistan - Iran - Turcia - Bulgaria - România - Europa de Vest).
  
  
• Potrivit ultimului raport al ONU, pe această rută sunt traficate aproximativ 80% din cele peste 110 tone de heroină afgană care ajung anual pe piaţa din Europa.

O parte din heroina produsă cu opiumul din Afganistan ajunge la consumatorii români. „Toată heroina care ajunge pe piaţa din Europa e produsă în Iran şi Turcia cu opium din Afganistan. E foarte posibil ca, de fapt, opiumul să fie contaminat cu antrax, iar în acest caz problema nu se va opri aici. Pentru că, şi la ora la care vorbim, probabil că opiumul contaminat e prelucrat şi transformat în heroină. Până acum am testat toate capturile pe care le-am făcut, însă testul de antrax a fost negativ”, au explicat ofiţeri antidrog din Inspectoratul General al Poliţiei.
 
Experţii europeni au recomandat „o creştere a supravegherii în spitale şi în centrele pentru toxicomani”. În România însă, avertizările nu au ajuns şi la medici. „E prima dată când aud de aşa ceva”, spune Lucian Vasilescu, şeful Secţiei de dezintoxicare de la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din Bucureşti.

Experţii în dependenţe afirmă că, în general, reacţia autorităţilor române e întârziată. „Ni s-a cerut de la MS să raportăm cazuri de persoane care au ajuns la spital după ce au consumat etnobotancie abia săptămâna trecută”, comentează psihiatrul Eugen Hriscu. (A contribuit Raluca Dan)

PĂREREA EXPERTULUI

Cei care prizează heroina, în mare pericol

Bacilii antraxului (încadrat în topul posibilelor arme bioteroriste) pot trăi în pământ ani întregi, iar contaminarea se poate face foarte uşor pentru că poate fi transportat oriunde de vânt.

Prof. dr. Marian Neguţ, specialist în microbiologie la UMF „Carol Davila”, presupune că infectarea cu antrax ar fi putut avea loc în procesul de tratare a opiumului.

„Consumatorii aflaţi în cel mai mare pericol sunt cei care prizează heroina infectată cu antrax. Odată ce acesta ajunge la nivel pulmonar, moartea survine după două, trei zile”, spune profesorul. Mai feriţi sunt consumatorii care injectează drogul. Simptomele, în cazul lor, constau în apariţia unei umflături cu centru negru în jurul locului injectat. Ulterior, se umflă ganglionii, iar în final antraxul poate ajunge în sânge.
 
Totuşi, acest proces durează una-două săptămâni, timp în care, cu tratament adecvat, pacientul poate fi tratat. „Este o situaţie periculoasă la consumatorii de heroină, pentru că e greu să-ţi dai seama dacă semnele de pe corp sunt cauzate pur şi simplu de injecţii sau sunt cele care indică antraxul”, adaugă medicul.

În România, antraxul la om este foarte rar. Există însă cazuri la animale. (Cristina Olivia Moldovan)