Prin 2003, tot urmare a recomandării Rodicăi Stănoiu, Bărbulescu a ajuns vicepreşedinte al instanţei supreme. Cum s-a mutat în Bucureşti, cum şi-a luat apartament de serviciu. Legal, au decis colegii ei de la Înalta Curte, după o sesizare a fostului ministru Monica Macovei.
Şi-a ajutat fata să se angajeze la CSM, dar numai după ce a avut grijă ca din materia pentru concurs să se elimine proba de drept civil. La Înalta Curte s-a făcut remarcată prin faptul că a tergiversat timp de trei ani dosarul generalului Stănculescu.
Aceasta este persoana aleasă de CSM pentru a conduce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. N-am auzit niciun magistrat, nici măcar dintre cei tineri, exprimând public vreo rezervă, ca să nu mai vorbim de prote ste. Nu poţi să nu-ţi aduci aminte ce războinici au fost toţi aceşti oameni când guvernul Boc a vrut să le taie din venituri. Trei milioane de justiţiabili au fost ţinuţi ostatici până când a fost garantată bunăstarea materială a judecătorilor.
Ca fapt divers, pentru faptul că mi-am permis să critic protestul magistraţilor, CSM a desemnat un judecător-inspector care a alcătuit un raport de nu mai puţin de 42 de pagini în care mă acuza de toate grozăviile de pe lume, de la instigare la violenţă la tentativă de schimbare a ordinii constituţionale.
Cred că nici listele de epurare înaintate de Jdanov lui Stalin nu erau aşa de temeinic motivate. Nota - aprobată de plenul CSM! - urma să fie răspândită către toate instanţele din ţară. Să nu credem că CSM-ul este suma tuturor relelor din justiţie.
Curtea Constituţională tergiversează de mai multe săptămâni o de cizie privind legea salarizării unitare, deşi adoptarea ei este o condiţie a acordului cu FMI. Pentru a proba cât sunt de independenţi, judecătorii de la această Curte au amânat o decizie până pe 9 decembrie, când se va şti cine a fost ales preşedintele României.
Şi revenim la întrebarea: ce-i de făcut? CSM-ul din Bulgaria tocmai i-a suspendat pe magistraţii acuzaţi de corupţie, pentru a nu le permite să influenţeze procesul prin care vor trece. Aşa ceva nu se va petrece şi în România.
O soluţie ar fi schimbarea Constituţiei, modificarea articolului referitor la inamovibilitatea judecătorilor, curăţarea acestei caste şi apoi găsirea unei soluţii care să ofere magistraţilor independenţă, dar să-i şi oblige la responsabilitate faţă de societate. Poate prin selectarea lor printr-un sistem de alegeri non-partizane.
CITIŢI ŞI:
Lidia Bărbulescu, prima femeie la şefia Curţii Supreme
SENATUL EVZ: Partidul Magistraţilor (PM) intră la guvernare
Lidia Bărbulescu a primit moştenire preşedinţia Curţii
Vineri, 30 Octombrie 2009. 0 vizualizări, 60 comentarii, 0 voturi
EDITORIALUL EVZ: Imaginea justiţiei: Lidia Bărbulescu
Mircea Marian: „Acum, după ce au paralizat timp de peste o lună întreaga justiţie şi au obţinut de la guvern salariile pe care şi le doreau, magistraţii români au arătat întregii societăţi cine îi reprezintă cel mai bine: Lidia Bărbulescu”.
Era un mediocru judecător la tribunalul din Slatina până când prietena ei, senatorul PSD de Olt Rodica Stănoiu, a promovat-o direct în postul de judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cutuma era ca, anterior unei astfel de promovări, să deţii un post la o Curte de Apel. Doamna Bărbulescu nu trecu se prin această etapă, nu avea niciun fel de activitate ştiinţifică şi nu luase nici măcar doctoratul. Ca o paranteză, din 2000 până acum, ea nu a reuşit să obţină acest titlu ştiinţific şi se pare că a fost exclusă de la doctorat.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum