EDITORIALUL EVZ: Prof. Vanghelie de la „Spiru”

Autor: Călin Hera

Călin Hera: „Ecaterina Andronescu a zgândărit ceva ce părea de nezgândărit. Nu e de mirare, deci, că au urmat reacţii dure din partea Organizaţiei”.

Scandalul din jurul Universităţii „Spiru Haret” dezvăluie laşităţi, complicităţi, lipsă de scrupule şi se va termina ori cu înlocuirea ministrului educaţiei, ori cu punerea botului pe labe.

N-am fost niciodată un fan al Ecaterinei Andronescu. E greu de uitat că, spre exemplu, ei i se datorează ideea majorării salariilor profesorilor cu 50%, lansată cu lipsă de responsabilitate toamna trecută, cu scop pur electoral. (Această aberaţie a atras costuri greu de evaluat, cel puţin la nivelul imaginii pe care o are instituţia guvernului în România şi ideea de respectare a legilor.) Dar, de data asta, Ecaterina Andronescu a făcut un gest curajos: s-a luat de Republica Independentă „Spiru Haret”, aşa cum au denumit colegii mei imensa afacere a universităţii particulare mare plătitoare de publicitate. N-a mai autorizat funcţionarea univer si tăţii, a retras dreptul de organizare a examenului de admitere şi a anunţat controale amănunţite.


Prima consecinţă vizibilă: diplomele de la „Spiru” nu mai sunt recunoscute. Există însă consecinţe mult mai profunde. EVZ a publicat numeroase inves tigaţii legate de Universitatea „Spiru Haret”. Parlamentri, şefi din poliţie sau din Curtea de Conturi, magistraţi influenţi ş.a.m.d., adică o întreagă faună cu influenţă mare în România, sunt sau au fost legaţi, de-a lungul timpului, de „Spiru”. Dincolo de faptul că numeroşi barosani ai momentului au în CV diplome „Spiru Haret”, vorbim despre o afacere teribilă! O fabrică de învăţământ superior (doi studenţi din trei, în România, sunt înscrişi la „Spiru”!), cu peste 300.000 de stu denţi. O cifră de afaceri de 100 de milioane de euro, cu un profit de 35 de milioane de euro. Spre comparaţie, McDonald’s are în România, la o cifră de afaceri apropiată, un profit de trei ori mai mic.

A calculat sau nu Ecaterina Andronescu riscul politic pe care şi-l asumă atingând Organizaţia? Nu ştiu. Dar a zgândărit ceva ce părea de nezgândărit. Nu e de mirare, deci, că au urmat reacţii dure. Cel mai tare a atacat-o propriul partid. „Ministerul nu a fost pregătit să răspundă tuturor consecinţelor... Noi trebuie să asigurăm un răspuns corect”, a dat Mircea Geoană sentinţa. „A acţionat fără să informeze partidul pe acest subiect”, a mai ţinut liderul PSD să precizeze. În limbaj politic, asta înseamnă delimitare clară, publică, răspicată.

Mai dur a fost Marian Vanghelie, eminenţa cenuşie a PSD. Cel care a garantat în campania electorală, ironic, pentru viitorul ministru al educaţiei, o pune acum la colţ pe Ecaterina Andronescu, cu vorba lui bolovănoasă, necizelată. Îi dictează cum ar trebui să sune ordonanţa de urgenţă referitoare la „Spiru”: astfel încât să păstreze nechimbată situaţia actuală. Reacţia numerelor 1 şi 2 din PSD e ca o retragere implicită a sprijinului politic. Sau, varianta dulce, e ca o, vorba lui Ion Iliescu, sulă-n coaste: ori dai înapoi, ori pregătim o remaniere! Singurul ministru PSD care a avut parte de un tratament asemănător a fost ex-titularul Internelor, Gabriel Oprea, după ce a vrut să-l aşeze pe Virgil Ardeleanu la şefia fostului „Doi ş’un sfert”.

PSD se poate juca de-a principiile. Dar când vine vorba de afaceri pe picior atât de mare nu mai e loc de joacă. Organizaţia reacţionează dacă e călcată pe coadă.

www.calinhera.blogspot.com

CITIŢI ŞI:

Scandalul „Spiru Haret” clatină scaunul Ecaterinei Andronescu

 

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele