60% dintre căminele ţiganilor supravieţuiesc cu mai puţin de salariul minim 657 lei (150 de euro), potrivit unui sondaj CURS.
Oficial, datele indică 535.250 de etnici romi. În realitate, însă, în România trăiesc aproximativ două milioane de romi. Mulţi dintre ei nu îşi recunosc etnia, de teama stigmatizării sociale.
"O parte foarte importantă dintre ţiganii români trăiesc în situaţii de excluziune mai grave decât compatrioţii din Spania, ori decât ţiganii spanioli. Desigur, românul de clasă medie nu trăieşte nici el ca un spaniol. Iar discriminarea este şi mai dură", explică Humberto García, reprezentant al Fundaţiei spaniole Secretariado Gitano în cadrul agenţiei române.
Iar românii au o atitudine ostilă faţă de aceste comunităţi, după cum arată rezultatele unui sondaj INSOMAR din 2009, citat de publicaţia spaniolă. Delicte, furt, cerşit, frică, ori dispreţ sunt primele cuvinte care le vin în minte românilor când vine vorba despre ţigani. Sau romi. Căci aceasta este denumirea oficială a minorităţii, "un cuvânt care sună foarte asemănător cu român". De aceea, mulţi români sunt indignaţi şi ruşinaţi şi nu doresc să fie asociaţi cu reprezentanţii minorităţii.
"Guvernul joacă ping-pong cu poporul ţigan"
"El Pais" susţine că, în România, romii sunt criticaţi fără ocolişuri şi de politicieni, amintind incidentul în care au fost implicaţi preşedintele Traian Băsescu, acuzat atunci de discriminare, şi o jurnalistă.
Tot şeful statului vrea ca UE să adopte un program comun pentru integrarea ţiganilor,şi pentru a permite colaborarea poliţiei române în diferitele ţări în care există compatrioţi de etnie romă. "Am avut probleme asemănătoare şi în Italia. Şi am reuşit să le rezolvăm eficient, trimiţând un număr semnificativ de agenţi de poliţie. Acelaşi lucru ar trebui să-l facem şi în Franţa, de vreme ce am primit cererea guvernului francez", a susţinut Traian Băsescu.
Deşi în teorie au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea imaginii istorice a romilor din România - legislaţia antidiscriminare, interdicţia separării proaspetelor mămici ori a elevilor, cotele în educaţie (7.600 de locuri în licee, 500 de locuri la facultăţi, în anul 2010-2011) - impactul în practică este nul, susţine Mandache. Iar directorul agenţiei care coordonează politicile guvernamentale pentru românii de etnie romă nu-l contrazice, şi mărturiseşte că au existat planuri, însă nimeni nu-şi asumă responsabilitatea, termenele, ori finanţarea, mai notează El Pais.
Un reprezentant al Alianţei Civice Rome susţine însă că "guvernul român pare că încearcă să se spele pe mâini (...) joacă ping-pong cu poporul ţigan".
În Spania, nu există date oficiale despre numărul românilor de etnie romă. Cei mai mulţi nu apar în niciun recensământ, iar cei care locuiesc legal nu-şi declară etnia, pentru că nu li se cere.
Numărul tuturor românilor care locuiesc în Spania, inclusiv al celor care muncesc în economia subterană ori cerşesc, ar putea depăşi un milion, iar dintre aceştia, între 100.000 şi 300.000 sunt romi.







Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum