Extemporal la dirigenţie: ”Ce sunt eu, curvă sau târfă?”

Mihaela Cioc predă discipline tehnice la Colegiul „Traian” şi, până luna trecută, a avut şi o clasă de dirigenţie: a XI-a B.

Cu Codul Penal pe masă

În luna octombrie, elevii au înregistrat prestaţia profesoarei, timp de 30 de minute, la o oră de dirigenţie. Cu puţin timp în urmă, Mihaela Cioc le spusese care avea să fie tema de discuţie: „La ce vârstă ai voie, din punct de vedere penal, să devii curvă şi la ce vârstă ai voie să devii târfă?”.

La lecţia anunţată, Mihaela Cioc îl trimite pe elevul Ciprian în locul ei, la catedră, şi-i cere să dezvolte subiectul propus cu câteva zile în urmă. Urmează dialogul: „Ţi-am dat o temă. Nu ţi-ai făcut-o? Nu-i nimic, improvizezi acum!”.

„Despre ce vreţi să discutăm?”. „Despre care era diferenţa dintre curvă şi târfă. Zi-i conform DEX-ului, c-ai luat din DEX…”. „Legea nu prevede de la câţi ani poţi deveni curvă sau târfă”. „Care lege?”. „Codul Penal”.„Care lege?!”. „Legea României”.

O privire în DEX

Mihaela Cioc îl trimite pe elevul Ciprian la dicţionar, pentru a clarifica sensul celor două cuvinte. „Zi-i ce-ai găsit în DEX!”.

Băiatul citeşte definiţiile celor doi termeni, „curvă” şi „târfă”, profesoara e vag nelămurită de explicaţii, apoi întreabă: „Eu ce sunt, Ciprian?”. „Dumneavoastră? Diriginta mea! Nu mă interesează viaţa dumneavoastră personală”. „Nici măcar, aşa, o părere nu ţi-am făcut până acum?... Nu?... Bun!”.

Interesul Mihaelei Cioc se mută asupra elevului Irimia: „Irimia, eu ce sunt pentru tine, Irimia?”. „Doamna profesoară, doamnă!”. „Curvă sau târfă?”. „Nu ştiu”. „Păi, ţi-am dat definiţia.(…) Cum ar fi mai bine să fiu eu, Irimia, curvă sau târfă?”. „Cum vă simţiţi mai bine, doamna profesoară”.

Apoi, profesoara întreabă: „Dacă eu merg cu el la munte, am voie să mă culc cu el la munte (un elev pe care-l ia de gât)?”.

La finalul orei, elevii sunt puşi să scrie şi să semneze un proces-verbal în care declară că, în ultimele 30 de minute, au discutat despre „traficul pietonal”. („Că maşini nu aveţi încă.”)

PROMISCUITATE

Profesoara Cioc, la oră: „Terminaţi cu cine se f... şi cu cine mă f...!”

La orele Mihaelei Cioc, clasa se transformă într-un azil de nebuni. Elevii şi profesoara vorbesc deodată, râd zgomotos, ţipă, aplaudă. Diriginta deschide abrupt calea spre discuţiile deocheate, iar adolescenţii o urmează cu entuziasm.

Stimulat de discursul profesoarei, un elev o întreabă cu naturaleţe: „Doamna profesoară, sunteţi virgină?”. Profesoara replică rapid: „Tu eşti cretin?”.

Perlele dirigintei sunt aclamate, fetele freamătă la auzul obscenităţilor, profesoara supra licitează continuu, discuţia alunecă insinuant, până când, ca la finalul unui număr de striptease, adolescenţii şi cadrul didactic rostesc în gura mare tot ce le trece prin cap.

„Am crezut că glumeşte”

Unul dintre elevi a povestit pentru EVZ că, după primele ore petrecute cu profesoara Cioc la catedră, au luat ca pe-o glumă felul de a fi al acesteia. „Apoi, ne-am dat seama că e insistentă”.

La una dintre ore, într-un moment de furie, generat de contestaţiile părinţilor, profesoara s-a descărcat: „Păi, vorbiţi între voi că altfel nu ştie ăla de la a XI-a D ce face ăla de la a XI-a E... Da?! Că de la mine nu află nimeni! Deci, terminaţi cu căcaturile astea! Cine merge cu mine în excursie vorbim de orice altceva şi terminaţi cine cu cine se f... şi cu cine mă f... eu, da?! Şi încă o dată: poliţiştii şi securiştii să stea la ei. Şi să numai aud securisme din astea... Că ăla e securist şi fiindcă mă-sa e securistă şi că tac-su... nu-l bagă nimeni în seamă în şcoala asta! E adevărat că e prost şi nesimţit!”.

INTERVIU EVZ

Profesoara Mihaela Cioc recunoaşte că are armă şi reclamă „atacurile la persoană”

Profesoara Mihaela Cioc este acuzată de colegi că vine la şcoală cu pistolul în geantă. De teamă să nu-l scoată repede din poşetă, în timpul şedinţei de consiliu profesoral, un bărbat a stat în spatele ei, pregătit să evite un atac neprevăzut.

Femeia spune că are permis de portarmă, „adjudecat” cam în aceeaşi perioadă în care a intrat în învăţământ, dar că nu a venit niciodată cu pistolul la şcoală.

Sunteţi acuzată că veniţi cu arma la serviciu.
Am acea armă, există, am voie să merg cu ea, pentru că e armă de autoapărare cu gloanţe de cauciuc. Conform legii, trebuie lăsată la poartă. Faptul că n-am adus-o niciodată la şcoală şi că ei deja spun că am îndreptat-o împotriva copiilor este un atac la persoana mea.

Unde aţi lucrat înainte de a veni în învăţământ?
Ceea ce am lucrat înainte nu vreau să dezvolt, nu e treaba nimănui!

Elevii vă acuză că le vorbiţi urât la ore.
Aş vrea să văd întâi raportul comisiei de disciplină şi după aceea aş vrea să discut cu dumneavoastră acest aspect. Din vina domnului David Cristinel şi a fiicei lui (elevă a profesoarei Cioc – n.r.) s-a ajuns aici.

V-a jignit această fată?
Da. Aşa s-a ajuns la nişte vorbe urâte şi din partea mea, şi din partea lor. Consider că e cazul să se mai şi oprească chestiile astea.

Cum aţi ajuns să vorbiţi aşa?
Totul a pornit în cadrul unei ore de dirigenţie, de la problema cu arma şi pe urmă am trecut la relaţiile mele sexuale.

Ei v-au întrebat asta?
Da, eu am rămas stupefiată. Bun, sunt copii, dar parcă prea li se permite orice. (...) Am avut nişte discuţii cu ei, de ce nu m-am măritat până la vârsta asta. Până la urmă, concluzia a fost, scuzaţi-mă, că aş fi un fel de curvă.

E adevărat că aţi organizat o oră de dirigenţie cu tema „Care e diferenţa dintre curvă şi târfă”?
Da.

Cum s-a desfăşurat?
S-au întors frumos acasă, au citat (sic!) din DEX, au venit cu DEX-ul, au citit. Totul a durat doar 5 minute, apoi am trecut la lucruri mai serioase.

Cum v-a venit ideea să propuneţi această temă?
Tocmai de la comportamentul lor faţă de mine, când au considerat că eu mă comport sau că sunt ca o curvă, atunci am zis haideţi să vedem care e diferenţa dintre una şi alta. Din punctul meu de vedere, în momentul în care tu mă faci curvă, m-ai jignit, pentru că nu ai absolut nimic la mână, o dovadă cum că aş fi.

La sfârşitul orei, elevii au scris un proces-verbal în care au declarat că au discutat despre „circulaţia pietonală”.
(Râde) Da, pentru că la fiecare oră de dirigenţie trebuie încheiat un proces-verbal cu tema pe care ai ţinut-o. După cele cinci minute..., o fată a propus acest subiect, „circulaţia pietonală”, şi l-am dezbătut. Era chiar culmea să scriu că am avut ca temă...

REACŢII ÎNTÂRZIATE

Doar avertisment

Deşi reclamaţiile de la părinţii elevilor au venit în avalanşă, încă de la jumătatea lunii noiembrie, consiliul profesoral al Colegiului „Traian” a sancţionat-o pe Mihaela Cioc abia două luni mai târziu. Pedeapsa a constat într-o „observaţie scrisă”, astfel că profesoara continuă să predea şi azi.

„«Observaţia» a fost trecută în cartea de muncă a Mihaelei Cioc”, dă asigurări directoarea Felicia Gheorghe. O reclamaţie a elevilor a fost depusă la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pe 27 ianuarie.

CONTESTAŢIE HALUCINANTĂ

”Obsedaţi de «relaţia» mea cu elevul M.C.”

Profesoara Mihaela Cioc a contestat decizia de sancţionare. În loc să prezinte dovezi în favoarea sa, ea şi-a construit apărarea pe acuzaţii dintre cele mai diverse îndreptate împotriva elevilor, părinţilor acestora, dar şi unor cadre didactice din şcoală.

Unul dintre „argumentele” profesoarei Cioc sună astfel: „Comisia de anchetă şi-a făcut ancheta unilateral, la influenţa negativă şi obsedantă a lui David Cristinel (parinte – n.r.), precum şi a doamnei Ghiurcă (cadru didactic – n.r.), acesta fiind obsedat până la limita normalului de mea cu M. C. (elev – n.r.), probabil din cauza dorinţei atât de mari a fiicei lui David Cristinel, D.A. (elevă – n.r.) şi a lui A.A. (elevă – n.r.) de a avea o relaţie cu acesta”.

În memoriul incoerent prin care a contestat avertismentul primit de la comisia de disciplină, profesoara Cioc susţine că ar fi victima propriilor săi elevi, a părinţilor acestora şi a unora dintre colegii de catedră: „În orele de construcţii, în general se fac presiuni, scandal, aceştia (elevii – n.r.) având aşa-zisul spate acoperit: O. de avocat, D. de politică, R.C. de inginer-constructor, N. de banii tatălui ei, d-na Ghiurcă de fiul său, probabil poliţist, profesorul de economie de primarul Onţanu şi de o instituţie fantomă la care este jurist (...), la care se adaugă, din nou, mai puţin agresiv PSD-ul prin D.M. şi Inspecţia de Stat în Construcţii prin G.P., A. cu mama lui securistă, având probabil legături şi cu David Cristinel (că pe asta nu l-am făcut securist)”.

Microbi, pistol şi altă planetă

Mihaela Cioc mai reclamă şi că unii dintre colegii săi „insistă să acopere bolile luate de mine de la elevi”. Motivul invocat de profesoară: lucrează în „săli de clasă şi cu elevi plini de microbi, dacă ne luăm după scutirile, pe care le aduc întotdeauna cu întârziere”.

Profesoara sancţionată atrage atenţia că elevii şi colegii săi ar fi preocupaţi de viaţa ei personală, sexuală, dar şi de „arma (pistol cu bile de cauciuc – n.r.) pe care o deţin, pozând în public ca victime şi elevi terorizaţi de o armă pe care nu am avut-o la mine până acum, dar am constatat că o am în geantă la Consiliul Profesoral, conform procesului-verbal încheiat la acea dată”.

Contestaţia se încheie într-un registru halucinant: „Să îmi spună şi mie cu ce serviciu sunt eu compatibilă, că, din câte observ eu ar trebui să mă angajez pe altă planetă, că pe Pământ sunt incompatibilă cu orice serviciu şi nu intenţionez, încă, să mă sinucid!”. (Cristian Vasilcoiu)

LUAŢI ÎN FOCURI

Fără arme în curtea şcolii

Regulamentul de ordine interioară a unităţilor de învăţământ interzice foarte clar accesul cu arme de orice fel în şcoală, atât a profesorilor, cât şi a elevilor şi a altor persoane străine. Împotriva celor care încalcă această regulă se poate face chiar plângere penală.

Agenţii de pază angajaţi de şcoală sau de primărie au rămas la stadiul de „portari”, adică nu pot să percheziţioneze pe cineva, ci doar să le giti meze. Îi scriu datele personale într-un registru şi cam atât. Elevii care încalcă regulile pot fi exmatriculaţi, iar cazul profesorilor care vor neapărat să poarte o armă la ei se discută în comisia de disciplină. (Andreea Archip)

BLOCAJ

Şcolile nu pot scăpa de profesorii-problemă

Sistemul de învăţământ nu se poate „lepăda” de profesorii cu tulburări de comportament. Cu toate că, potrivit statutului cadrului didactic, dascălii sunt obligaţi să treacă un examen psihologic anual, consultaţiile sunt făcute în mare parte doar de psihologii şcolii, dar nu suficient de riguros.

În plus, de la semnalarea şi până la pedepsirea unui abuz dintr-o unitate de învăţământ este cale lungă. Mai întâi problema se discută în consiliul de administraţie al şcolii, care poate decide şi sancţiunile: de la mustrare scrisă la desfacerea contractului. Membrii consiliului îi pot doar recomanda dascălului incriminat să facă un control psihologic. Dar acesta are dreptul să refuze.

Şi inspectoratul poate sancţiona sau chiar exclude dascălul din sistem. Pe hârtie. În realitate, nimeni nu ştie să fi existat vreun profesor dat afară. Motivul: dacă se ajunge la desfacerea contractului, decizia poate fi contestată în instanţă.

„Nu ştiu un dascăl care să nu fi câştigat procesul cu şcoala care l-a concediat. Nu se pot da profesorii afară, indiferent de abuzurile lor”, explică profesorul Constantin Ciosu, liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale. (Andreea Archip)