Finlanda, unde Europa ţine piept Statelor Unite

În primul rând, pentru a preda, candidatul trebuie să fi absolvit masteratul. Nivelul de salarizare, comparabil cu cel din Statele Unite, îndeamnă profesioniştii spre acest sector. Astfel, pentru fiecare post de profesor sunt 40 de candidaţi. De vreme ce în sistem intră elitele, s-a luat decizia inspirată de a li se da mână liberă.

Ţara cu cei mai inteligenţi liceeni

Acest amănunt este perfect descris de un director de program din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). "În cele mai multe state, educaţia este ca industria constructoare de maşini. În Finlanda, profesorii sunt antreprenorii", spune Andreas Schiler, coordonatorul Programului pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor, derulat de OCDE în 2008. În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la cunoştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru lectură.

Vorbeam de lectură. În şcoli, profesorii insistă pentru această activitate, iar municipalitatea a înţeles utilitatea cărţilor şi a pus pe roate, la propriu, un proiect interesant. Astfel, pe câteva dintre liniile lungi circulă un autobuz care îi îndeamnă pe tineri să viziteze biblioteca, prin intermediul monitoarelor instalate în interior. Sunt prezentate cărţi pentru diferite vârste, adresele bibliotecilor, taxele, orarul de lectură şi alte informaţii utile.


INEDIT. Simpaticul autobuz care promovează bibliotecile, într-o parcare

Perfomanţe egale în şcoli

Interesant este că finlandezii cheltuie enorm pentru fiecare elev. Anual, pentru fiecare copil este acordată suma de 7.500 de dolari, aproape la fel de mult ca în Statele Unite. Marele avantaj este că fiecare şcoală primeşte fonduri în funcţie de numărul de elevi, nu de performanţe, renume, localizare geografică etc. De altfel,o altă concluzie a testului numit mai sus este că Finlanda este ţara cu cele mai mici diferenţe între şcoli. Adică şcolile din mediul rural au punctaje foarte apropiate de cele din marile oraşe.

Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă. Puţinele astfel de licee sunt finanţate de firme, în speranţa că vor îndrepta elevi valoroşi spre sectorul lor de activitate.

Educaţia primară şi secundară este finanţată integral de structurile guvernamentale locale, în timp ce educaţia universitară este finanţată de stat şi diverse companii, cum este exemplul gigantului finlandez de pe piaţa mondială a telecomunicaţiilor, Nokia. Primul moment în care se face o selecţie a elevilor valoroşi este la vârsta de 15 ani, când un test asemănător fostelor trepte de liceu din România îi desemnează pe cei care merg la licee şi la şcolile vocaţionale.

Un alt element interesant este că, după absolvirea unei facultăţi politehnice, care are un covârşitor caracter practic, fostul student trebuie să lucreze în domeniu timp de trei ani pentru a urma studiile masterale.

"Nu avem petrol sau alte bogăţii. Marea comoară a finlandezilor sunt cunoştinţele" - un director de şcoală din Finlanda, într-un interviu pentru Wall Street Journal

NUMERE:

5,9 miliarde de dolari - bugetul pentru educaţie

100% - procentul alfabetizării

60% - procentul celor care termină studiile liceale

45% - procentul celor care au parte de educaţie vocaţională (trecerea de 100% este motivată de dorinţa celor de la liceu de a urma şi cursuri vocaţionale şi invers)

25% - studii universitare

Aceste procente justifică eficienţa sistemului educaţional finlandez: oferă pe piaţa muncii atât muncitori bine instruiţi, cât şi personal cu studii de aprofundare - concluzia unui raport al Departamentului de Educaţiei al Statelor Unite, după o analiză atentă a educaţiei finlandeze

INTERVIU
În România, educaţia nu este corelată cu dezvoltarea

Alături de Radu Gologan, Florian Colceag este unul dintre cei mai apreciaţi profesori români. A pregătit numeroase generaţii de olimpici români la matematică, iar în prezent se ocupă de crearea unui sistem educaţional adecvat tinerilor cu calităţi deosebite, din funcţia de preşedinte al IRSCA Gifted Education România.

Evz.ro: Cum a ajuns Finlanda dintr-un stat mai mult decât modest unul atât de dezvoltat?
Florian Colceag: Imediat după război, Finlanda era un stat sărac, fără resurse naturale şi cu un mediu ostil. Totuşi, o viaţă mai dură nu-ţi prea permite să nu îţi ţii cuvântul. La noi, asta nu funcţionează. După 30 de ani de reforme constituţionale, se văd rezultatele. Încă din anii '70, finlandezii au derulat programe sociale moderne, multe cu ajutorul bisericii. Reforma a avut însă succesul aşteptat numai pentru că societatea a coalizat.

Cum a evoluat sistemul educaţional finlandez?
Ei au practicat transferul de bune practici. Au luat ce era mai bun din sistemele educaţionale ale lumii. Au împrumutat multe din educaţia britanică, dar nu au uitat să o adapteze la caracteristicile culturale proprii. Sistemul finlandez a valorificat experienţa fiecărei persoane cu experienţă. Ei sunt foarte preocupaţi de caracterul practic al fiecărui lucru. [...] Totuşi, cel mai performant sistem de învăţământ din lume este cel din Singapore. Finlanda este lider în Europa.

Cum comentaţi lipsa universităţilor private?
Învăţământul particular apare atunci când cel de stat este şubred. Ori la ei nu este cazul. 

Onoarea şi preocuparea faţă de individ - locomotivele dezvoltării

În cariera dumneavoastră, aţi avut contacte cu oameni de ştiinţă finlandezi?
Bineînţeles. Am observat că ei privesc problema existenţei din punct de vedere etic. Principiile de dezvoltare sunt onoarea, cinstea şi obrazul. Finlanda este lidera europeană la dezvoltare sustenabilă. Din păcate, în România, educaţia nu este corelată cu dezvoltarea. Noi avem o educaţie mai degrabă speculativă, fără orientare practică. Aici, preocuparea faţă de om este chiar ultima grijă.

Noi nu avem decât să îi admirăm. Aş vrea să îi putem imita, dar mi se pare că suntem foarte departe.

CARIERE
România - Finlanda, dus-întors

Oana şi Bogdan Cramariuc sunt un cuplu care a locuit mai mult de zece ani în Finlanda, la Tampere. Acolo, ambii au obţinut titlul de doctor.

Un specialist în prelucrarea imaginilor, Bogdan a fost invitat să lucreze la Laboratorul de Prelucrare de Semnale al Universităţii Tehnologice. Pentru a fi aproape de soţul ei, Oana şi-a completat studiile la Facultatea de Ştiinţa Materialelor din cadrul Universităţii Tehnologice, din acelaşi oraş, Tampere. 

După mai mult de zece ani, în care au participat la numeroase programe de cercetare în Finlanda, cei doi s-au întors acasă. Cu experienţa acumulată acolo, ei sunt motoarele unui IMM numit "Centrul IT pentru Stiinta si Tehnologie", din Bucureşti, care îşi propune "dezvoltarea unei platforme de calcul de înaltă performanţă, competitivă cu cele internaţionale, care să stea la baza progresului în diverse domenii ale ştiinţei şi tehnologiei din mediul industrial şi academic", după cum susţin chiar cei doi.

Foto: cncsis.ro