Flagrantul lui Zoro

Romania-n pielea goala. Lupta anticoruptie prinde si la sate.

In Arges, oamenii jura razbunare dupa ce plangerea unui localnic a lasat locul fara bunatate de politisti. Comuna Davidesti, judetul Arges, se pregateste de integrarea in Uniunea Europeana ca pentru o mare sarbatoare. Steaguri ale tarilor membre UE sunt cocotate aleatoriu pe case, institutii publice, ba chiar si in catunuri unde, la prima ploaie mai fortoasa, nu mai poti intra decat cu tractorul.

Cei care s-au intors de la munca din strainatate ii privesc cu superioritate pe „autohtonii” ramasi sa presteze muncile campului si tin pledoarii proeuropene complexe la o bere „Azuga”.

De curand, locuitorii din Davidesti au cunoscut insa, nu fara un dram de stupoare, si o alta perspectiva a integrarii in UE. Cei trei politisti din sat, un sef de post si ajutoarele de nadejde ale acestuia, s-au trezit in mijlocul unui flagrant organizat de Directa Generala Anticoruptie si pus la cale de un localnic.

Cei trei au fost acuzati de luare de mita (1.000.000 de lei vechi) si mutati la alte posturi de politie judetene. Din acel moment, comuna nu mai are somn. Oamenii au declansat o ancheta proprie, menita sa demonstreze, fara dubiu, ca niciun DGA sau DNA din lume nu-i poate convinge ca politistii lor (pe care, „ce dracu’, domne, ii stiam de o viata...”) ar fi facut asa o necuratie.

La politie: dosarele silvice

In sectia de politie din Davidesti se fac pregatiri ca de casa noua. Cei doi oameni ai legii, proaspat instalati in locul celor demisi, aranjeaza hartii, sterg praful, muta telefonul cu disc pe celalalt birou si suna colegi si membri ai familiei ca sa-i anunte fericiti de mutare. Zic ca nu stiu nimic despre flagrant, in schimb sunt siguri ca a fost „aranjat”, din ce au mai vorbit si ei cu oamenii de prin comuna.

Discutia este condusa magistral de agentul-sef Ionut Nica, secundat in tacere de ajutorul acestuia, agentul Nicolae Cavaleru. „Desssssssi, ce sa va zic, eu nu prea cred in chestia asta cu flagrantul”, deschide topica Nica, suierand printre dinti ca o camera de camion sparta. Din spate, Cavaleru (sprijinit cu un cot pe masa si cu muschii gambelor intinsi la maximum, mai ceva ca fotomodelele) aproba din cap, cu o privire complice, tip „E clar sefu’. Asa e, cum spuneti dv.”.

Problema e alta, ni se spune. Este vorba despre tiganii din catunul Olteanca. Acestia traiesc doar din furat de lemne. „Ia uitati aici. Ne-au ramas noua treijcinci de dosare, toate silvice”, se plange Nica, aranjandu-si tacticos carliontii rari din varful capului. Un astfel de dosar complex este compus din doua parti: o foaie de hartie, pe care sta scris procesul de constatare si o clema, in caz ca o sa mai apara candva o alta foaie.

La consiliul local: adevaratul flagrant

„Adevarata poveste” a flagrantului ne este expusa metodic de viceprimarul Constantin Pacoste, un „om cu state vechi in conducerea comunei” (dupa propria-i descriere), ajutat de angajati ai consiliului local si de cativa gura-casca, veniti sa-si rezolve problemele, dar metamorfozati temporar in sustinatori ai celor trei politisti. Locul expunerii este biroul sau, transformat, ca tot restul cladirii de altfel, din „Club” in sediu de conducere.

 „Eu asa am auzit de la oameni. Ca tiganul asta cu flagrantul, Ganea Zoro, asa il cheama (in acest punct un participant la discutie precizeaza, in amuzamentul general, „Zoro, da’ fara sabie”), ar fi incercat sa le dea niste bani si vineri, si sambata. Cum ar veni, „sa-i aranjeze”. Cei trei oameni ai legii au refuzat insa. Luni, au avut o actiune in zona. Totul a decurs normal, au vorbit cu oamenii d’acolo, s-au urcat in masina si pe drum au fost blocati, din fata si spate, de doua masini ale DGA-ului asta”.

De aici, lucrurile se complica simtitor. Banii sunt gasiti intre scaunul soferului si usa de pe partea acestuia, praful compromitator pe mainile celui din dreapta conducatorului auto. „Eu ce sa spun? Adica pot sa spun, sa cred orice, nu? Chiar si ca DGA-ul „i-a lucrat”„, vorbeste cu talc viceprimarul, spre satisfactia celorlalti prezenti, care parca in strafundurile sufletelor credeau acelasi lucru insa nu reusisera pana acum sa-l articuleze verbal intr-o forma atat de complexa.

Si consiliul local ramane in urma, alaturi de regretele tuturor ca „la unul dintre posturile de politie fruntase din judet” s-a intamplat, cu siguranta, ceva necurat.

La birt: „Deci, fii atent la mine...”

Nea Georgica a fost peste tot. „Ati fost voi, ba, la Barcelona, Lisabona, in Maroc, Italia, Germania sau Austria? N-ati fost, ca nu sunteti smecheri ca mine”. Nea Georgica este cel mai tare. Daca s-ar mai fi inventat un continent, cu siguranta ca l-ar fi vazut pana acum. Intre timp, nea Georgica bea o bere „Azuga” la birtul comunal, supta direct din caruta unde se ingramadesc haotic scule pentru o lucrare, la cateva porti mai incolo.

Dupa ce ne spune ca nu-i putem poza calul pentru ca „are drepturi de imagine”, asa cum a vazut el in Spania, „unde voi nu o sa ajungeti niciodata, ba!”, se incumeta sa ne redea si opinia sa despre incidentul cu politistii. Basca, pentru ca are o inima uriasa, va face si o demonstratie „live”.

 „Deci, fii atent la mine. Deci eu vin si dau noroc cu tine asa... (strange mana cu un ranjet sculptat pe fata) Si, gata, ti-am plasat praful pe mana. Si pentru ca sunt smecher (se apropie si baga mana in buzunar unde pipaie pasional pachetul de tigari), in timp ce vorbesc cu tine, ti-am bagat si banii-n buzunar”.

Dupa ce si-a incheiat demonstratia, intr-o nota generala de stupoare a ajutoarelor sale - doi copii carora le-au incremenit sticlele de bere la gura - nea Georgica ne povesteste alte lucruri extrem de interesante. Despre cele doua sotii ale lui din Spania, despre razboiul dintre aliati si nemti si despre faptul ca ceramica e mai tare decat BCA-ul. Dupa care incheie abrupt: „Asa e in Romania. Te aranjeaza toti. Tara de rahat”.

La Zoro acasa: denuntatorul nu e...

Casa lui Zoro e in varful dealului. Ca sa ajungi acolo treci pe un drum neasfaltat din catunul Olteanca, cu niste case din chirpici de-o parte si de alta si oameni buhaiti pe la porti. Casa lui Zoro e altfel insa.

Desi neterminata, e „frumusetea zonei”, o adevarata „vila” si reper pentru restul oamenilor din zona. Gurile rele spun ca, desi Zoro fura lemne, e plin de bani. Cica insusi marele Guta i-ar fi cantat la un botez, de curand, si ca Zoro l-ar fi „facut om”. Zoro nu e de gasit insa astazi. Cineva l-a vazut la Davidesti, „trecand cu caruta in jos”.

La poarta apar nevasta si copiii acestuia, pe care, ca sa-i poti numara, iti trebuie cunostinte aprofundate de matematica. „E cu caruta, la un cumnat. Azi nici nu vine. Eu nu stiu nimic, ca mie nu-mi spune”, ne relateaza sotia acestuia. Ii spunem ca barbatul ei si-a pus tot Davidestiul in cap dupa povestea cu politistii.

 Ca toata comuna il blesteama si-l acuza ca nu mai putea fura lemne si de aceea trebuia sa scape de singurii oameni corecti din zona. Nevestei lui Zoro nu pare sa-i pese prea mult insa. Lasa capul in jos si rosteste incet, ca o constatare pe care ar vrea sa o tina doar pentru ea: „Asa sunt romanii astia, ai dracu’... Oameni rai...”.

Povestea spagii

Totul a inceput...

...lunea trecuta, comuna Davidesti din judetul Arges intra in istoria recordurilor autohtone. Intr-o singura zi, localitatea ramanea fara toti cei trei politisti, seful de post si doi subordonati ai sai.

Acestia au fost prinsi de ofiterii Directiei Generale Anticoruptie primind spaga de la contrabandistii de lemne dintr-un catun aflat in apropiere.  La baza actiunii a stat denuntul lui Ganea Zoro, un localnic care i-a reclamat pe acestia ca i-ar fi cerut 1.000.000 de lei vechi, in doua transe, pentru un transport ilegal de lemne. Urmarile: cele doua ajutoare au fost mutate la un alt post de politie din judet, iar fostul sef de post a depus cerere de pensionare.

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele