Forţate să se prostitueze în lagărele naziste

Homosexualitatea, combătută cu prostituţia

Cea mai mare parte a fost recrutată din lagărul de concentrare pentru femei de la Ravensbrück, aflat la 90 de kilometri de Berlin, unde câteva dintre ele executau deja o pedeapsă pentru prostituţie, precum şi din lagărul de la Auschwitz (astăzi în Polonia).

Şeful SS Heinrich Himmler a fost cel care a decis, în 1941, construirea de bordeluri în lagărele de concentrare, pentru a creşte productivitatea prizonierilor şi pentru a lupta împotriva practicilor homosexuale.

El povesteşte că, la început, SS căutau voluntare, promiţându-le în schimb eliberarea, "dar imediat a trebuit să se găsească tot mai multe", pe care naziştii le-au recrutat cu forţa. În plus, femeile nu au fost puse în libertate.

"De ce eram acolo? Nu ne-a spus nimeni", a povestit o prizonieră, a cărei mărturie este prezentată în expoziţie.

În barăcile încălzite care serveau drept bordeluri, hrana şi igiena erau puţin îmbunătăţite faţă de restul lagărului. Majoritatea femeilor  închise acolo a supravieţuit.

Prizonieri recompensaţi cu sex

"Ne resemnaserăm cu soarta noastră. Ne spuneam: este totuşi mai bine decât (în lagărele de concentrare de - n.r.) la Ravensbrück sau Bergen-Belse", continuă mărturia.

"Activitatea sexuală era organizată într-un mod birocratic", a explicat Sommer. El le-a prezentat vizitatorilor mai multe cartele de identificare ce aveau codul 998, cel al prostituatelor, şi cupoane care le permiteau prizonierilor recompensaţi pentru munca lor să facă o vizită la bordel.

Frecventarea bordelurilor era interzisă pentru evrei şi pentru prizonierii de război sovietici. Doar o minoritate de 1% dintre deţinuţi avea acces acolo, potrivit istoricului.

Cei care vizitau bordelul erau "onorabili", mai spune fosta prostituată, "bărbaţi fericiţi că puteau avea parte de o distracţie".

După război, unele dintre femei s-au sinucis, de ruşine sau de teamă să nu fie considerate "colaboratoare". "Niciuna (dintre femeile identificate de Sommers – n.r.) nu a primit, după 1945, daune pentru exploatarea sexuală", mai spune istoricul.

Expoziţia va avea trei etape în Germania, după care va ajunge, în 2010, la Roma.