Geoană l-a ameninţat pe Emil Boc cu o criză politică

La aceasta au contribuit din plin şi schimburile de replici acide între PSD şi PDL din ultima perioadă. „Ziua 0” a guvernului a început sub spectrul ameninţărilor reciproce cu ruperea Coaliţiei.

Vizită disperată la guvern

Asumarea răspunderii inclusiv pe legile educaţiei, fără voia PSD, era scenariul prin care premierul Emil Boc căuta ieri dimineaţă să dea o lovitură decisivă social-democraţilor.

Prin această mutare, şeful guvernului urmărea să forţeze mâna PSD-ului să iasă nemulţumit de la guvernare sau să accepte umilinţa unei decizii guvernamentale în care nu a avut niciun cuvânt de spus. Aflând că Emil Boc ar pregăti PSD-ului o surpriză neplăcută, Mircea Geoană a bătut ieri, încă de la prima oră, la poarta guvernului.

Cu baronul Marian Oprişan pe post de uşier, Geoană a descins la Palatul Victoria înaintea începerii şedinţei executivului şi a cerut o întâlnire cu premierul. „Am simţit nevoia ca, într-o perioadă în care zvonurile, speculaţiile de presă şi sursele indicau o creştere a temperaturii politice până la nivelul de ruptură, să fac un apel la calm, responsabilitate, la raţiune şi la depăşirea tentaţiilor politicianiste”, a justificat Geoană vizita la guvern.

Concret, el a venit să se asigure că Boc nu intenţionează să provoace scoaterea PSD-ului de la guvernare şi nici remanierea miniştrilor social-democraţi sau o restructurare a cabinetului.

I-a transmis premierului că, dacă se va forţa nota prin asumarea răspunderii guvernului pe legile educaţiei şi salarizării unice, se va ajunge la o criză politică.

Cu alte cuvinte, PSD ar putea să pună umărul la sprijinirea unei moţiuni de cenzură care să ducă la căderea cabinetului Boc. „Asta ar mai lipsi acum, în plină criză economică, să avem şi o criză politică. Sunt convins că intenţia primului-ministru nu este de a escalada situaţia politică actuală către o ruptură a coaliţiei şi o cădere a guvernului, ci mai degrabă către găsirea unor texte de proiecte de legi care să fie utile societăţii”, a spus preşedintele PSD.

După o discuţie de o oră cu premierul, Geoană a ieşit cu un aer victorios să anunţe că l-a convins. Preşedintele PSD a declarat că primul- ministru l-a asigurat că asumarea răspunderii va fi amânată şi legile vor mai fi discutate şi „rafinate”.

„Sunt convins că primul-ministru a receptat mesajul nostru, până la urmă şi domnia sa are acelaşi interes, de a vedea că actualul guvern funcţionează şi asigurăm stabilitatea politică necesară. Este ce am vrut să transmit astăzi şi sunt convins că, prin raţiune şi calm, se pot găsi formule să avem să avem legi bune şi un climat politic stabil”, a comunicat Geoană rezolvarea „crizei politice”.

În aparenţă, ameninţarea lui Geoană cu o criză politică nu a avut efect asupra premierului. Chiar la începutul şedinţei de guvern, Emil Boc a anunţat că nu va amâna procedura asumării răspunderii dincolo de data stabilită, 2 septembrie.

Asumare formală

Şedinţa de guvern s-a prelungit până târziu în noapte. Surse ministeriale însă, citate de Mediafax, susţineau că guvernul a decis să îşi asume răspunderea asupra tuturor celor trei legi . „S-a decis asumarea răspunderii asupra celor trei legi, care vor fi transmise ulterior Parlamentului”, au declarat sursele citate. (A contribuit Clarice Dinu)



Vezi aici legea salarizării.

PREVEDERI

Ce spun legile pentru care guvernul îşi asumă răspunderea

Teodora Vasâlca

Trei sunt legile pentru care premierul Emil Boc a anunţat că vrea să asume răspunderea guvernului: legea salarizării unice, restructurarea agenţiilor de stat şi pachetul de legi ale educaţiei.

„Încrâncenarea ministrului Andronescu”

SALARIZARE UNICĂ. Discuţiile au început de astă-primăvară, dar negocierile nu au fost încă finalizate. Proiectul de lege are multe lipsuri, iar graba adoptării lui poate duce la compromiterea demersului, spun voci autorizate.

Cele mai dure negocieri s-au purtat pentru grilele de salarizare din educaţie, sănătate şi justiţie. „Încrâncenarea de la Educaţie a ple cat de la demersul ministrului Ecaterina Andronescu, care, luni seară, i-a urcat pe profesorii universitari pe grila de salarizare, în timp ce învăţătorii şi profesorii din învăţământul pre universitar au rămas la un nivel scăzut. Cu cât te duci în jos pe ierarhie, creşterea salarială este mai mică. Astfel, la universitari, care erau deja bine plătiţi, majorarea salariilor va fi de 120% până în 2015, în timp ce la preuniversitari doar de 90%”, susţin surse care au participat la discuţii.

În domeniul justiţiei, reprezentanţii magistraţilor au părăsit negocierile, în urmă cu două zile, deoarece miniştrii nu i-au luat în seamă. Pasaje întregi din proiectul de act normativ ar fi fost „desfiinţate” de Ministerul Justiţiei, pentru că, de pildă, anumite concepte nu erau definite, spun aceleaşi surse. În plus, s-au făcut „reproşuri dure între membrii cabinetului”, din cauza lipsei de comunicare dintre ei.

Totuşi, autorităţile au reuşit că ajungă la un compromis cu sindicatele în ceea ce priveşte salariul minim brut pentru anul viitor. Acesta va creşte de la 600 de lei, în prezent, la 705 lei. Executivul a acceptat comprimarea grilei de salarizare de la raportul de 1/15 salarii minime pe economie la cel de 1/12 propus de sindicate.

RESTRUCTURAREA AGENŢIIOR. Cu toate că se anunţa ca un fel de revoluţie în agenţiile de stat, cu des fiinţarea instituţiilor, cu zeci de mii de concedieri şi tăieri de fonduri, marea restructurare s-a transformat, pe parcurs, în una mai mică. Din numărul total de 226 de agenţii guvernamentale au rămas 113, după ce restul au fost desfiinţate, comasate sau mutate sub pălăria ministerelor.

Negocierile au fost dure, deoarece în spatele fiecărei agenţii se ascund diferitele interese ale oamenilor politici. Cele 10.544 de posturi reduse nu înseamnă şi concedierea unui număr echivalent de salariaţi, întrucât doar 8.971 dintre ele erau ocupate efectiv.
 
Premierul Emil Boc declara, luni, că prin legea restructurării agenţiilor guvernamentale se elimină privilegii precum salarii de 30.000-40.000 euro pe lună şi bugete de aproximativ un miliard de euro. Boc a menţionat că aceşti bani erau cheltuiţi doar în folosul acestor agenţii: pentru salarii, prime, sporuri, sedii de 15-20 de milioane de euro, ambarcaţiuni, maşini luxoase. Prin noua lege, aceste fonduri vor ajunge la bugetul de stat.

Totalul sumelor din conturile de la Trezorerie ale instituţiilor publice subordonate central, dar finanţate din venituri proprii se ridicau, la 31 iulie, la 3,2 miliarde de lei (circa 780 milioane de euro), conform unui document guvernamental obţinut de Mediafax.

Două proiecte pentru învăţământ
 
EDUCAŢIE. Copiii sunt la fel de bulversaţi de schimbările vehiculate în sistemul de învăţământ ca în urmă cu trei luni, când preşedintele Băsescu îi punea în braţe ministrului Ecaterina Andronescu pachetul de legi ale educaţiei, elaborate de comisia prezidenţială condusă de Mircea Miclea.
 
„Doamna Andronescu, o mare rugăminte la dumneavoastră. Să nu ratăm încă un an fără reformă în educaţie, pentru că situaţia e ducaţiei în România este dramatică din punct de vedere al calităţii”, o mustra el pe Andronescu. Urmarea: ministrul a aruncat într-un sertar „pachetul Miclea” şi a elaborat, în doar două săptămâni, un Cod al Educaţiei.

Modelul „Andronescu” împarte ciclurile de învăţământ în primar (clasele I-IV), gimnazial (V-VIII) şi liceu (IX-XII), în timp ce Mircea Miclea duce ciclul gimnazial până la clasa a IX-a inclusiv şi lasă doar trei ani de liceu. Ambele variante stabilesc obligativitatea anului pregătitor de la grădiniţă. În schimb, ministrul doreşte ca învăţământul obligatoriu să fie de 11 ani, până în clasa a X-a, iar Miclea prevede doar zece ani obligatorii (adică până în clasa a IX-a).

Şi admiterea la liceu e diferită: Miclea cere examen, în timp ce Andronescu vrea testări după modelul celor internaţionale, cu luarea în considerare a mediilor din clasele V-VIII. Bacalaureatul „Miclea” ar trebui organizat diferenţiat, în funcţie de liceul urmat. La Andronescu, probele orale se susţin în timpul ultimei clase de liceu, iar cele trei probe scrise la sfârşitul clasei a XII-a. (Au contribuit Andreea Archip, Ana Bâtcă)

Vezi aici legea salarizării.